Contatti

mercoledì 30 dicembre 2009

Suonnu de fata

Suonnu de fata


     Sutta ‘na pagliarella d’ogne jjure
Riposa, a ra cuntrura, ‘na quatrara.
Tene bbint’anni e ra facciuzza chiara
Le rìdedi d’amure.

    Canta ra primavera e ll’accumpagna
‘Nnu coru de cardilli, ‘n luntananza.
D’ogne rrosa chi crisce a ra campagna
Alita ‘nna spiranza.

        ppe’ cchira pagliarella, senza posa,
 De pùlluIe gìrija ‘nna murrata
 Cade ‘n frunte, ogne ttantu, a cchira fata
‘Na pàmpina de rosa.

 

lunedì 28 dicembre 2009

Neglie

Neglie

   
  ‘Na funtanella guttarija e ccunta
A ri juri de l’uortu ‘na rumanza;
‘Nu viscignùolu’ visca e sse cumprunta
Ccu nn ‘àutru chi rispunne ‘n luntananza.

     Luce dde luna ‘n cielu n‘ugna punta;
 Ma l’ammuccia ra neglia chi s’avanza...
Trase, nesce, se scura, torn‘e spunta
cumu a ru core miu fà ra spiranza.

     Chi mo, de cientu suli ccu ra luce,
Vene e cce canta ‘nna canzuna muta,
Tutta carizze e ccumu mele duce;

  E mmo, tutt’a ‘na bbotta, eccu ch’ammuta;
Mmivisce, torn’e ccanta, torn‘e lluce:
Tu sì  ra neglia chi l’alluma e astuta!



venerdì 25 dicembre 2009

L'amure canta


L’amure canta



   Quannu l’amure canta a mmenza vuce,
 ‘U munnu sanu tuttu quantu tace;
‘U sule, ppe’ ra gioia, cchiù stralluce;
‘A luna guarda, ride e sse cumpiace.

       Visca ru vientu ‘na canzuna duce
Chi scìnnedi’ a ru core e lle dà ppace;
Ogne stilla se ferma e ffà cchiù lluce,
Tuttu nne ride ed ogne ccosa piace.

   I munti paru mmiegliu culurati
Pare cchiù ggranne e cchiù tturchinu ‘u mare,
Cchiù jjanca a nive e cchiù jjuruti i prati.

    Amure chi miraculi sai fare.
Canta, cà quanti ‘n terra cce su’ ‘nnati,
Tutti te vuolu ssèntere cantare!





martedì 22 dicembre 2009

A ra musa

A ra musa

Povera Musa mia mmicchiarrunata,
Stìpate l’arpa e ra jacchèra astuta.
Me spagnu ca ‘sta vota èdi vinuta
Ppe’ ra canzuna l’urtima jurnata.

‘Na vota, a ra cchiù ppicciula chiamata,
Lesta ti nne vinìe ccu ‘nna curruta;
Mo riesti ‘n terra, mazzupita e mmuta
E de vulare ti nne si’ scurdata.

Ma ppecchì, ma ppecchì m’ha’ ‘bbannunatu?
E ppinzare ch ‘avèradi vulutu
De tie fin ‘a ra morte accumpagnatu!

Ah, quantu, quantu avèradi gudutu
Si, ccu ‘nn’ùrtima rima, sìggillatu
‘U cuvìerchiu m’àvere a ru tavutu!

Glossario:

mmicchiarrunata: invecchiata
Me spagnu: ho paura
curruta : corsa
mazzupita : infiacchita
tavutu : bara

domenica 20 dicembre 2009

Canta, pueta

Canta, pueta!

—Sempre chi tu m ‘assisti e mme cunzuoli
Ccu ‘ssa sunante, armuniusa vuce;
Sempre chi ‘ntuornu a mmie libbira vùoli,
Lèggia me pare dde ‘sta vita ‘a cruce!

E cchilla, Musa mia, chi ‘ncuollu puortu,
De tantu tiempu, è dde ccussì ggravusa
Chi, si ‘u’ ffora ppe’ ttie, crìdeme, Musa,
A ‘st‘ura certamente fora mmùortu.

Cà cchiù dde ‘sta vicchiaia chi s’avanza,
Me pùotu ri duluri e ru piniju;
Eppuru de luntanu si te viju,
Mi s’àpira ru core a ra spiranza.

-‘U sacciu, ‘u sacciu, ca nu’ ssi’ ccuntientu
E cca ‘nu vunnu t’è qquagliatu ‘n core;
E’ ttantu chi cantare nun te sientu:
Canta, Pueta, chi nun canta more!

L‘anima tua se gira e sse rimina
Cum’unu chi ‘un po’ nnèscere a ru chjanu;
Sì ‘un tieni vuce cchiù, damme ‘ssa lira:
‘A tuoccu iu, ccu ‘sta trimante manu.

- Si tu ccussì mme parri, o suoriscella,
Nova ‘na luce ‘n core mi s’alluma;
Torna ra vita a rridere cchiù bbella,
‘Nn‘aria d’amure ‘na vampata fuma.

A ‘sse parole tue, Musa, me sientu
Martillijare ‘u core senza posa
E llà. dduve murìu ll’urtima rosa,
Nne vidi’ rijurire‘n ‘àutre cientu.

‘Na musica de viersi, appassiunata,
Rumpe ru velu a ra malincunia;
Squaglia ra nive all’anima ‘nchiatrata;
‘Mpoca ru sangu de ‘sta vita mia!

Famme cchiù llìeggiu! Sàglieme a ’nn’atizza
De dduve ‘u’ sse po’ jjire cchiù lluntanu!
Pòrtame finu a ttie. Fa’ ‘ssa prudizza!
Pròjeme, Musa, pròjeme ‘na manu!

Cala ‘sse trizze. Sciunne ‘ssi capilli,
Chi ‘n suonnu sulamente te vasai!
Si me pùorti ccu ttie sin‘a ri stilli,
Te cantu cose nu’ ssintute mai!

Vulàmu ‘nsieme! Fari matutini,
Pàrenu ‘ss’uocchj chi null’uocchju vince!
Jamu luntanu! All’urtimi cumpini.
Dduve l’amure l’anime suspince!

E llà, ppirduti intra ‘na neglia d’uoru,
‘Sta vita cce passamu chi ‘nne resta;
E mmu crisce ppe’ ll’autri ra furesta
Gàrami virdi e ppàmpine d’alluoru!

Glossario:

leggia :leggera
'ncuollu : addosso
gravusa : pesante
piniju: dolore
squaglia : scioglie
'nchiatrata :gelata
projeme: porgimi, dammi
trizze: trecce
garami; rami

venerdì 18 dicembre 2009

Tutti Guali

Tutti guali


‘E pàmpine de rosa
E cchille de cardune
Sunu, ppe’ ru zifune,
Tutte ‘na stessa cosa.

Cumporma se scatina
‘E scippa gguale guale;
Ccussì cchille ‘e curina,
Ccussì cchille ‘e pidale.

‘E bbola a ccientu a ccientu,
Cumu pinne d’aggiellu;
De tutte ‘nu muzziellu
Nne fadi a ‘nnu stravientu.

E llà cce joca ‘ntuornu,
Jujjannu e ‘nu spuntune.
Senza se ‘ncarricare
E ssenza addimannare
Si fòzeru ‘nnu juornu
De rosa o de cardune.

domenica 13 dicembre 2009

Vidute



    Viju  de frunte a mmie pped’ogne bbanna
 Muntagne e ppue muntagne
 Ammantate de cerze e dde castagne
 Càrriche de giurranna.
Dduve cc’è ‘ncunu chjanu
‘A terra unnija, simminata a ggranu
 E, tra tuttu ‘ssu virde, a ddestra e a mmanca,
Ammucciata, se vide
‘Ncuna casella janca
Chi spija ‘ntuornu e ppàrica  surride.
   ‘Na trempa pinninuta
 Luntana e scavunata,
 E’ ttutta scacchijata
De jinostra juruta.
   L‘urtimi munti, chilli
Cchiù bbicini a ri stilli,
Su’ ttutti quanti chjni
De carigli e dde pini.
‘U cielu è ttuttu luce
E ll’ecu, ccu ‘nna vuce
Appassiunata e dduce
  Ripete ssempre e ssempre
Ppe’ ttutte chire trempe
Gridi de quatrarielli
E bbiscuni d’aggielli.


Glossario


banna: parte
cerza: quercia
jinostra:ginestra 
juruta: fiorita

chjanu: piano
trempe: dirupi

quatrarielli:ragazzini
bbiscuni: fischi




mercoledì 9 dicembre 2009

Stille (stelle)




    Quanta tristezza e ppace
Stanotte, ‘n terra e ‘n cielu!
‘U vùoscu è mmuolicatu’ intra ‘nu velu,
D’umbre, e ra luna tace.
Ogne ttantu ‘na neglia
Le pàssadi davanti e ra cummeglia.

‘Na stilla me spalanca ra prunella
De llà ssupra. Lampija e ppue se scura.
E’ ra stilla cchiù bbella!
E’ ra stilla cchiù ppura!

Ma ‘n'àutra cchiù llucente
Me guarda dde ‘na loggia spalancata.
E’ ‘nna stilla vivente!
Se chiama... Llibbirata!

Ma n'àutra cchiù llucente
De na loggia me guardadi vicina
E’ ‘nna stilla vivente!
Se chiama: ... Ccatirina!
Ma ‘n‘àutra cchiù llucente
S’affaccia e spija. E’ ra quatrara mia.
E’ ‘nna stilla vivente!
Se chìamadi... Lucia!

E così via!...


Glossario:

neglia: nuvola, nebbia
'mmuolicato : avvolto
cummeglia:  copre
spija: spia



lunedì 7 dicembre 2009

Vampili (lampi)

Vampili


Chi succidèra si de cc’a ccent ‘anni,
‘Stu manuscrittu miu vitupiratu,
Cadèra ‘n manu a ‘ncunu varvaianni
De viecchiu littiratu?

‘A capu sana sana cce mintèra
Ca, mussujannu stuortu, ccu rraggiune,
‘Sta sintenza giustissima sputèra:
- Cchi cciucciu e cchi tturdune! —

‘St’avantu, doppu mùortu, iu nu’ ru vùogliu
E ppe’ cchissu, de mo, cchi ppigliu e ffazzu?
‘A carta ch’haju scrittu, a ffùogliu a ffùogliu,
De ‘stu missale strazzu.

E mmi nne siervu ‘a pippa mu m‘alluma...
Ha dd’essere ‘na cosa troppu fina
Vidire pippa e ccarta jire ‘mpuma
Matina ppe’ mmatina!

E re pippate rìegulu mu quannu
Me porta Ddonnu Janni l’uogliu santu,
(Quantu cce po’ bbulire? ‘Ncun‘atr’annu?)
Sugnu all’urtimu cantu.

Ccussì ra gente nu’ po’ ffare a mmenu,
De mie parrannu e dde ‘sti canti, ‘e dire:
Si ‘ud’àppe ccapu a ri ffigliare, armenu
Nn ‘àppe a ri distruggire...

Haju ‘ncignatu, sai? Ma stamatina,
Mentre ‘nu fuogliu de ‘nu pizzu ardia,
Me sunì jutì l’ùocchi a ‘nna quartina
Chi parrava dde tie, billizza mia.

Haju lijutu. ‘A vampa s’è ffinuta.
Ma ‘n ‘àutra ‘n core mi si nn ‘è allumata.
‘Na lacrima de ‘ll‘uocchiu m’è scinnuta.
‘A pippa m’è ccaduta e ss’è astutata...

Glossario:
Varvajanni: barbagianni
mussujannu stuortu: storcendo il muso
ciucciu: asino
'mpuma: in fumo
appe:ebbe
strazzu: strappo
Haju ‘ncignatu: ho iniziato
pizzu: lato
ardia: bruciava
pippa: pipa
astutata: spenta

venerdì 4 dicembre 2009

Santu Larienzu ( San Lorenzo)

Santu Larienzu

Vampe luntane, frugulùni pazzi
Chi de l’ariu scinniti mazzi mazzi,
Jacchère russe, lingue de sirpienti,
Scicille d’uoru, capitìelli ardienti.

Cchi siti? Cariole? Anime ‘n pena?
Frinci’ russi de trena?
Ppecchì ‘ssa pressa? ‘Ncuntra a cchine jati,
Fujìennu cumu diàvuli dannati?

Travi de fuocu. Ppe’ ru cielu muti
Passati a ddui minuti!
Passati cumu cca ‘sta vita scura,
Ch‘a mmalappena ‘nu surruscu dura.

Chine v’alluma? Quale mai distinu
Ve mìntedi ‘n caminu?
Quale manu putente ed ammucciata
V’astuta a ra ‘ntrasata?

‘Na vampa... ‘N’autra... Tra de mie: Cchi ffu?
Dicu — e ‘u’ bbe viju chiù.
Me pariti, a ra luce e a ra distanza,
‘Nu suonnu d’uoru, fattu ‘n quatraranza.

E bb’addimmannu: — Vi nne ‘mporta nnente
De nue, pòvara gente? —
Me rispunniti; — Deccussì lluntane,
Chine cce penza a re spinture umane? —

Glossario:
Vampe: fiamme
fruguluni: lampi
Jacchèra:tizzone acceso, fiaccola
Scicille: scintille
capitielli: alari
cariole: lucciole
frinci: nastri, scampoli
'ncuntra: incontro
jati: andate
fujiennu: fuggendo
surruscu: sussurro, lampo
alluma: accende
ammucciata: nascosta
a ra 'ntrasata: all'mprovviso
pressa: fretta
minte(di): mette
quatraranza: fanciullezza
addimmannu : domando
spinture:sventure

martedì 1 dicembre 2009

Rose e spine

‘Na rosa a ccientu foglie
Dicìa ssenza parrare:
- Ppecchì dde ‘sse quatrare
Nulla me vene ccoglie? –

A ‘nna bbotta, tisa tisa,
Se junnàu Ddonna Luisa.
A cuglìu, Ma se puncìu.
—Si’ ‘nna facci d’ammazzata! —
Le dicìu.
—M’hai punciuta! M’hai ‘ngannata! —
E ra rosa: — Quannu junci
A ri quinnici o vint’anni,
Pue vidìmu si nun punci
Puru tuni e ssi nun ‘nganni! —


Glossario:
quatrare: ragazze
nulla: nessuna
A cuglìu: la raccolse
A ‘nna bbotta: improvvisamente, di colpo
se junnau: si lanciò
Quannu junci: quando arrivi (juncire: arrivare)
puncire o pungire: pungere
Puru tuni: anche tu