‘A palla e ru casciune
‘Na palla tunna tunna a ‘nnu casciune
Disse:- Cchi tti nne fai
De ‘ssu siettu chi cce hai?
-Nne fazzu ca me serve dde firmizza;
Fina ch‘ad’illu cce haju
Piriculu nun c’è nnè ppemmu caju
nnè ppemmu pigliu ‘ncun‘arruozzulune.
Mu l’avèranu tutti ‘ss’accurtizza!
-Viramente hai raggiune; ma te pare
Ca chissa è bbita? Iu mancu ‘nu minutu
De ‘ssa manèra vòrradi campare.
‘U’ ru vidi ca pari ‘nu tavutu?’
- Chilu chi paru paru,
Iu puocu mi nne curu;
L‘assinziale è ppemmu staju ‘mparu
E mmu campu sicuru.
-Ma santa sicurizza!
Stare sempre a ‘nna bbanna,
Mentre ogne ccosa anna,
‘Un te pare ch‘è ppropriu ‘na tristizza?
A ‘nn‘astracu jittata,
Ccu ri spalli a ‘nnu muru,
Iu nun ce stèra mmancu palijata,
Te l’assicuru.
Rullare, caminare
Ogne jjuornu cchiù llesta;
Chissa è ra vita chi me piace ffare
Ppe’ tutta quanta a vita chi me resta!
-E ssi... - Si scìgulu
‘Ntramente ruollu?
Salute a Jjapicu,
Me rumpu ‘u cuollu! -
Dimme tu, chin‘ha rraggiune?
Donna palla o Ddon casciune?
giovedì 26 agosto 2010
domenica 22 agosto 2010
Eva
Eva
Eva, quannu campava,
Era ccussì ‘nnucente
Chi ppe’ ru Paradisu caminava
Cummigliata ccu nnente.
‘Nu juornu, ‘nu sirpente
‘A fice ‘mmizziare.
Le disse: - ‘Un te vrigùogni ‘e caminare
Deccussì.... trasparente? –
Allura ’a povarella,
A mmenu chi ve dicu,
Se cusìu. cumu potte, ‘nna gunnella
Ccu’ ppampine de ficu.
Doppu, pped’anni ed anni,
Cchiù scannalu ppe’ ‘u’ ddare,
De lana o sita, tutti quanti i panni
Se ficedi accullare.
Mo, parca s’è stuffata
gira all’usu antjcu
Ccu mancu, cumu pr!ma, appiccicata
‘Na pampina de ficu!
Eva, quannu campava,
Era ccussì ‘nnucente
Chi ppe’ ru Paradisu caminava
Cummigliata ccu nnente.
‘Nu juornu, ‘nu sirpente
‘A fice ‘mmizziare.
Le disse: - ‘Un te vrigùogni ‘e caminare
Deccussì.... trasparente? –
Allura ’a povarella,
A mmenu chi ve dicu,
Se cusìu. cumu potte, ‘nna gunnella
Ccu’ ppampine de ficu.
Doppu, pped’anni ed anni,
Cchiù scannalu ppe’ ‘u’ ddare,
De lana o sita, tutti quanti i panni
Se ficedi accullare.
Mo, parca s’è stuffata
gira all’usu antjcu
Ccu mancu, cumu pr!ma, appiccicata
‘Na pampina de ficu!
mercoledì 18 agosto 2010
Ricumpenza
Ricumpenza
Doppu vint’anni e cchiù dde guardianìa
Fatta daveru cumu Ddiu ccummanna,
‘Na cane, catananna,
Èradi alI’agunìa.
Cà mentre difinnìa, ra notte avanti,
‘Na piecurella janca,
‘U lupu - arrasu sia dde tutti quanti! -
Le dèzedi de vranca
E, ccu‘nnu muzicune,
Le muzzàu ra cannella d”o purmune.
‘U cumpari patrune
Ppecchì sse ricordava
Ca chira spinturata,
Quann‘era bbirde e ssana,
‘A mandra ccud’amure avìa gguardata
E re galline e ll’uva marcigliana,
Vidìennula a ‘nnu cantu
Murire abbannunata,
Doppu ch’avìa pped’illu fattu tantu,
Se ‘ntise dde dulure ‘na vunnata
E re scappàu ru chjantu.
E ccidìennu a ‘nna vuce
Chi le parrava dduce
De carità, d’amure e dde cuscienza
Ppe’ ‘ssa povara cruce,
Chiamàu ‘nnu gilunaru
E ra fice, mmivienza,
Jittare a ru stringaru.
venerdì 13 agosto 2010
A ficu scarrica
A ficu scarrica
Intra ‘nu petrarizzu, a ‘nna manchìa,
Cc’era ‘nna ficu uttata
Chi ‘na cimuzza tanta spampinata
E‘nnu truncune fracitu tinìa.
Era ‘ncrustata de piducchiarola
Ennud’avìa ‘nna sula scattignola.
Passannu, stamatina,
De llà Mastru Nicola,
A cchira spinturata s’abbicina
E re dice, mmarcannu ogne pparola:
- Ma ccà cce vo ‘‘nna furca,
Si nnò d”o troppu pisu
Me spagnu ca ‘ssa ficu mi se curca!
Ah, ‘nu sustiegnu cce vo’ ppropriu misu!
Guardàti cum ‘è ccarica!
Me pare ‘nna murtilla!
Si mina ‘nn’ugna vientu cc’è ppiriculu
Mu cade e lli se rumpe ra cudilla!
Aguannu ccu ri frutti
Chi me raghi, m ‘abbutti!
- Si ‘u’ ffazzu ficazzane -
Disse ra ficu - ‘A curpa ‘ud’è ra mia;
Ma sulamente de vussignurìa
Chi senza nullu ajutu m’hai lassata
Criscere a ‘sta manchia...
Si m’avere chiantata
A ‘nnu diestru, sùtt‘acqua e ‘mpumirata,
Pur’iu t’avera ddatu de sciaverte
‘Nu paru de cuverte quantu vele;
De chille chi a re vucche menze aperte
tìenu ccumu ‘na lacrima de mele! –
Nicola, a ‘ssa scola,
Pirdìu ra parola!
Intra ‘nu petrarizzu, a ‘nna manchìa,
Cc’era ‘nna ficu uttata
Chi ‘na cimuzza tanta spampinata
E‘nnu truncune fracitu tinìa.
Era ‘ncrustata de piducchiarola
Ennud’avìa ‘nna sula scattignola.
Passannu, stamatina,
De llà Mastru Nicola,
A cchira spinturata s’abbicina
E re dice, mmarcannu ogne pparola:
- Ma ccà cce vo ‘‘nna furca,
Si nnò d”o troppu pisu
Me spagnu ca ‘ssa ficu mi se curca!
Ah, ‘nu sustiegnu cce vo’ ppropriu misu!
Guardàti cum ‘è ccarica!
Me pare ‘nna murtilla!
Si mina ‘nn’ugna vientu cc’è ppiriculu
Mu cade e lli se rumpe ra cudilla!
Aguannu ccu ri frutti
Chi me raghi, m ‘abbutti!
- Si ‘u’ ffazzu ficazzane -
Disse ra ficu - ‘A curpa ‘ud’è ra mia;
Ma sulamente de vussignurìa
Chi senza nullu ajutu m’hai lassata
Criscere a ‘sta manchia...
Si m’avere chiantata
A ‘nnu diestru, sùtt‘acqua e ‘mpumirata,
Pur’iu t’avera ddatu de sciaverte
‘Nu paru de cuverte quantu vele;
De chille chi a re vucche menze aperte
tìenu ccumu ‘na lacrima de mele! –
Nicola, a ‘ssa scola,
Pirdìu ra parola!
martedì 10 agosto 2010
‘U sirpente e ru trenu
‘U sirpente e ru trenu
‘Nu cagnu de sirpente,
Malignu e ppriputente,
S’era mmintutu ‘m mente
Ch’illu sulu cuntava e ll’autri nente.
E qquasi ch‘ognentura
‘Mpastidiscia ra gente
Diciennu:- ‘un c’è ssirpente
Ch ‘a mmie me fa ppagura!
Iu fazzu,
A ‘nnu pitazzu,
Gnurnare quannu scura –
‘Nu juornu, ‘ssu ‘nzìnzatu,
Se mise dde travierzu stinnicchiatu
Intra ‘na galliria
Pped’ammarrare ‘a via,
Nentemenu, a nu trenu.
Ccu‘nna linterna ‘m manu
Vinne ‘nnu guardianu
E re disse, ccu ddebbitu rispettu:
- A mmie, gnornò: ma, armenu
Fà passare ‘ssu trenu
Ch‘è ddirettu.
- De ccà nun passa nnullu,
Nnè cchiù ttardu nnè mmò:
E ccitu ! cà si nnò,
Llà tte zimmullu!
Intra ‘stu mentre, birr! de tutta corza
Vinne ru trenu e ssenza dire: oi!
‘U ficedi a ttri mmorza!
Cc’è ssempre d”u sirpente
unu cchiù ppriputente.
Glossario:
mintutu: messo
ognenturra: ogni momento
pagura: paura
a nu pitazzu : in un momento
gnornare: albeggiare
scurare: fare buio
'nzìnzatu : insensato
Glossario:
mintutu: messo
ognenturra: ogni momento
pagura: paura
a nu pitazzu : in un momento
gnornare: albeggiare
scurare: fare buio
'nzìnzatu : insensato
stinnicchiatu: lungo disteso
ammarrare: bloccare
morza :pezzi
Iscriviti a:
Post (Atom)