Contatti

domenica 17 luglio 2011

‘A carità ppecchì sse fà?

‘A carità ppecchì sse fà?



‘Nu gattu dùomitu
Viecchiu, spinnatu,
Chjnu de règani
Lientu, ‘ncamatu,
A nn‘autru gattu
Cuntau ‘stu fattu:
L‘àutra duminica,
Povaru affrittu,
Ppe’ ru santissimu
‘Mpàmiu pitittu,
A ‘nnu stracòmmudu
Gattu nustranu
Appi de stènnere
‘Sta mùscia manu.
Ma chiru nobbile
(M’era pparente
Quann‘era ppovaru,
Mo’ nu’ mm’è nnente!)
Me guardàu ttrùvule
‘Ngrignàu ru dente
E ddisse: — L’anima
Jetta, pizzente! —
Sbattìu ri ‘nguanti.
Passàudi avanti!
Tu chi si’ ppraticu
De mie vûe dittu
Dduve po’ spìncere
Santu pitittu?
Vile fà ffare
Puru ‘nu gattu
Ch‘è statu fattu
Ppe’ ‘u’ ss‘allurdare.
Ed iu (pinsannucce
Mi nne vriguognu)
 Sempre ppe’ ll’èrramu,
Santu bisuognu,
L’àppi de stennere
Mo’, n’autra vota,
‘Sta manu ciota!
Nume de Ddiu!
Cchi ssuccidìu?
Chiru fitusu
Superbiusu,
M’accarizzau,
Me cumpurtau
E mme dunau,
Ccumpagnu miu,
‘U bben ‘e Ddiu!


giovedì 7 luglio 2011

'I vagni 'e Caronte


‘I vagni ‘e Caronte


Rugnusi, squallarati,
Cinanchi, scudillati,
Ciunchi, sciancati, muti,
Sbalinchi e ccuoscinuti,
Vinìtive a Jjittare intra ‘sta fonte,
Si vuliti sanare, de Caronte.

Rizette, midicine,
Miedici, spizzìrìe,
Su’ tutte mpacchiatine,
Su’ tutte fissarie.

‘E radiche pistate,
‘E carte sinapate,
Su’ ppropiu cumu l‘uogliu quadijatu
A cchira banna untatu:
Unu spenne, se minnica,
Resta cciuncu e sse strafrica!

Ma si vo’ ppe mmu se cura,
Mu se sana e sse spricura,
S’ha dde jire a  ‘mpruscinare
A ra fonte
De Caronte!

Chilla è nn’acqua
Ch ‘a ri muorti puru cole;
Chine vadi e ssi cce sciacqua
Chira banna chi le dole
Intra mancu na simana,
Granne o picciulu, se sana!

Nesce ll’acqua surfurigna
De na petra carcarigna;
Fà nna gorna e bbulle ppara
Cumu dintra na quadara;
Nnè cce vuolu ffrasche e lligna,
Ca l’attìzza nna magara.

Mo, llà d’intra, amicu caru,
Cc’è nna vera spizziria:
Cc’edi fierru, cc’edi azzaru
E cc’è... mmarva primintìa.

Cc’è brumuru,
Cc ‘è juduru,
Cc’è nnitratu
E cc’è ssurfatu,
Chi s’aggiuva
Ttantu a ll’uva,
Te figuri a nnu malatu!
  A bbuntà dess’acqua è ttanta
Chi ‘u r’appatta ll’acqua santa!
Chira cagna de quadara,
Dduve attizza ra magara,
Quannu vulle ppara para,
Fa mmiraculi a mmigliara.

 Iu cuntare nne putèra
Nna filèra; ma na dea ppemmu n ‘aviti
 vinne dicu tri, sentiti.

A ra Bella nu quatraru
caminavadi accruccatu.
Edi jutu,
s’è jjittatu
paru paru
 a chir’acquaru.
E ru mpisu,
doppu mancu nu minutu,
nn‘è nisciutu
n ‘atra vota addirizzatu,
tisu tisu
e azzariatu.

I dicotti
e ri cirotti
ti l’avianu lassatu
accruccatu,
ammusciatu
e sminnicatu.

A nna ciopa de Sammata
de na banna delicata
le pennia na cosa ujjata...
Povarella a nna forzata
cica s’era sguallarata.

U dutture le dicia:
bella mia chista è guallara mvicchiata
 e cce’ vo’ nna fuorficiata.
 ppecchì l’uogliu quadijatu
cc‘è appizzatu.
Si te spagni
 va’ a ri vagni.
 Lla te crepa ssula sula,
 e scula e ssana
 a nna simana.
Chilla è juta,
 s’è sciacquata
 chira bbanna dilicata
 e a Sammata
 senza vummula è turnata!
Chi ffuntana:
cula, scula lava e sana!

Na quatrara ‘u’ ffacia ffigli
u maritu nne vulia
e r’affrittu, spersu jia
pe pariri e ppe ccunsigli.

Capitannu ad Angillitu
 ccu ‘nu ciuotu de maritu,
 a ddo Mmicu ccè trovau
 e ru... ru... cunsurtau.
-S’è ppe cchissu chi te lagni
 udd’avire nulla pena!
 Vieni, fatte quattru vagni
a Ccaronte e... niesci prena.
 Cumu mpatti mi si dice
 ch‘ari nove misi fice
‘na pariglia,
 ‘na cucchiata
 ch ‘assimiglia spiccicata
 a r’amicu miu ddo Mmicu!
‘U maritu grida ancora:
oh! cchid’acqua flgliarola!