Contatti

mercoledì 15 dicembre 2010

‘U cane, ‘a gatta e ra gallina - il cane, la gatta e la gallina



‘U cane, ‘a gatta e ra gallina


A ru vagliu de Donna Catirina
Cc’è ‘nnu cane, ‘na gatta e ‘nna gallina.
  
- Quant’è bbona ‘sta patruna!
Fà ru cane.
-Mi nne duna
Ccasu e ppane!

- Mmece’ è mala!
Fà ra gatta.
- Malutratta
E nnu’ rrigala!

‘Ssu discurzu, ‘mparu sente,
Ccussì ccanta ra gallina:
-‘A buntà, ppe’ zzerta  gente,
E’ ra trippa quann‘è cchjna!

venerdì 10 dicembre 2010

‘U sazizzaru’ e ra ciuccia -il salumiere e l'asina

‘U sazizzaru’ e ra ciuccia



‘Nu mastru sazizzaru avìa, st‘astate,
 ‘Na ciuccia tunna chi parìa ‘nna palla;
Mo’ nun cc’è mmancu vientu a cchira stalla;
Ma su ccrisciute cchiù re supprissate!

venerdì 3 dicembre 2010

Catirina e Ffidile - Caterina e Fedele

Catirina e Ffidile

                              
                              I vintidue d'aprile
                              S'èranu liticati
                              E ssupra 'nu sidile,
                              Spalli e spalli vutati,
                              Catirina e Ffidile
                              Se stavanu assittati.
                              Illu ccu 'nna bbacchetta,
                              Illa ccu 'nn 'umbrellina,
                              'Sta sorta de rizzetta
                              Scrissero ssupra a rina:
                              -L 'amure è 'nna spintura!
                              'Na pesta, 'na ruina!
                              Mmenu male ca 'u ddura!
                              Ffidile, Catirina. -

                                   Ma l'appriessu matina
                              S'èranu fatti amici
                              E ccuntienti e ffilici
                              Stritti abbrazzati,
                              Jìenu acchjappannu pullule
                              Ppe missate e ppe prati.

giovedì 25 novembre 2010

'a quaglia a ra jocca - La quaglia alla chioccia

‘A quaglia a ra jocca



‘Na quaglia, ‘na matina,
 Vidette a ‘nna missata,
 ‘Na povara gallina
Chi d’ova ‘na juccata
Cuvava a l’ammucciuni
 De cani e dde patruni.
- Mo chi m’ha’ ‘bbilittàta,
 Te priegu, ‘un me tradire. -

— Ppe’ cchine m’hai pigliata?
Sicura pûe durmire.
Anzi, si vûe aiutata
T’ajutu ccu ppiacire
Ppecchì vvòrradi avire
L’unure de scuvare
Pur’iu ‘nu paru d’ova
De chissa razza nova. –

martedì 16 novembre 2010

L’ascia e ra serra - L'ascia e la sega

L’ascia e ra serra



Mastru Santu, mastrudàscia,
Ppe’ ri fierri ha ttanta cura,
Ch ‘ogne ssira, ‘mparu scura,
‘I rricoglie intra ‘na càscia.

‘A duminica matina
‘I sdirruzza ccu binzina
 E ri mmùolica e ri ‘mpàscia
 Ccu bbammàggia e ccarta fina.
                                        

  -De nigàre — disse ll’ascia
Nu’ sse po’ ca fatigamu
Pemmu pane le dunamu;
Ma ‘ssu povaru zu’ Santu
Mieritèra autru ca tantu!

A ra fine simu stigli
E nne tratta ccumu figli:
Nne vo’ bbene
E nne mantène
Dde rignanti
A ttutti quanti.­-

domenica 7 novembre 2010

'e virghe- Le verghe


E virghe


- De quannu simu stritte a ‘nna mazzina
dicìenu zerte virghe de castagna
Nisciunu ‘nni s’accosta mu ne mina,
Ppecchì dde nue se spagna! 

Era bberu; ma, ‘ntantu, ‘na tignula
chi cupava ru lignu corchia corchia,
a ppuocu a ppuocu, rusicàu ra torchia
e ra mazzina se spasciàudi sula!


giovedì 28 ottobre 2010

'a licerta e ru grillu - La lucertola e il grillo


‘A licerta e ru griIlu


‘A licerta na pàpara dicìa
Cchi ffà quannu camina?
Taglia ddiritta ‘a via
Ppemm‘abbicìna..

‘U grillu chi va ssempre, cumu sai,
De ccà e dde llà satannu,
Arriva a qquannu a qquannu
O ‘nud’arriva mmaì.

-  Tu cchi mme stai a ccuntare -
Le dìssedi ‘na gatta,
-‘A via diritta è ffatta
Mmece pped’allongare! -

giovedì 21 ottobre 2010

sabato 16 ottobre 2010

‘U grillu criticu


‘U grillu criticu


‘Na ciuccia ‘nnamurata
Se fice ‘nna ragliata.
-Canta - disse ‘nnu grillu
-Chi pare ‘nnu cardillu! -

Cantàu ppue ‘nnu cardillu
De supra ‘nu ristucciu.
- Raglia ccumu ‘nu ciucciu!
Disse ru stessu grillu.

mercoledì 13 ottobre 2010

‘U tamarru e l’apuni

‘U tamarru e l’apuni


‘Nu tamarru, paglia e ffuma,
 S’era mmisu ppemmu asciuma 
Pparu paru,
‘N’apunaru,
Chi, ‘ngrubbatu a ‘nna sulagna
Vecchia tana de castagna,
‘U’ lle dava, ppovaracciu,
 Nullu ‘mpacciu.

-Ppe’ ppiatà, nu’ nn’asciumare!
Le dicìu ru cchiùd’anzianu.
- Si ‘sta paglia hai de vrusciare,
Vrusciatìla cchiù lluntanu,
Cà, sinnoni, a ‘stu cupune,
Nun cce resta cchiù ‘nn‘apune –
Ma, tamarru, paglia e ffuma,
ChiIlu parra ed illu asciuma!

Fiera del libro calabrese

Il giorno 30 ottobre 2010 alle ore 18,30 presso la libreria Biblos di Lamezia Terme (via L. da Vinci, 2),  nel corso della manifestazione della Fiera del libro calabrese che si svolgerà dal 28 ottobre al 1 novembre, la scrittrice Vittoria Butera presenterà il libro di Vittorio Butera : Lettere in prosa e in versi.

Il centro Studi Butera sarà presente alla manifestazione  con le proprie pubblicazioni.

domenica 10 ottobre 2010

'A fuina bbona


‘A fuina bbona


Doppu chi ‘na fuina
S’avìadi allupillatu’ ‘na gallina,
 Affrunta ‘nna millarda
 E ‘nnu ra mancu guarda.

-Cumu s’è ffatta bbona! -
Dice ru tapinaru, de ‘na grutta.
-Te spagli! - le rispunne ra jilona
-E’ bbona ch’èdi abbutta! –

mercoledì 6 ottobre 2010

'u cardillu e ru gattu -l'usignolo e il gatto

‘U cardillu e ru gattu

‘Nu gattu mustazzutu
Ha ddittu a ‘nnu cardillu spinturatu:
- Chillu chi t’ha ttinutu,
Tant’anni carciratu,
Stu munnu hadi lassatu
ed a ri Campilisi si nn‘è jutu.
Cumu miegliu ha bbulutu
T’hadi mintutu ‘n cruce:
Ma mo chi puru ccà,
De nuovu torn’è lluce
‘Nna spera ‘e libirtà,
Ppecchì tte riesti ancore
Intra ‘ssa caggia ? Vieni niesci fore...
Tuni chi ppe’ ttant’anni
De l’amare catine
Hai suppurtatu i danni,
Mo ch’è bbinutu ‘n fine
‘U regnu de l’affanni,
È ggiustu ppemmu tutti
Te gùodi de ssa morte
I meritati frutti.
Niesci, cumpagnu. Iu te spalancu ‘e porte
De ‘ssa pardiu de caggia:
Ccussì dde mo ‘nn ‘avanti,
D’amure ‘nno dde raggia
‘Na canzuna, me canti…
Nne vûe sintire una? –
Rispunnìu ru cardillu.
-Tuni si’ ppieju ‘e chillu!
E, ccu ‘ssa malanova de pitittu
Chi tieni, cumu niesciu,’ sugnu frittu!
Pperciò làssame stare...
Tantu, a ra frusta ‘u callu cce haju fattu
Ed è mmiegliu a ‘nnu carciru ristare
Ca finire a ra panza de ‘nu gattu! -

mercoledì 8 settembre 2010

'U sirragliu


‘U sirragliu



Se ‘ntìseru ttri ccùorpi de battagliu
E, ssùbbitu, davanti a ru patrune,
‘Mpalati, cumparìeru dd’ ‘o sirragliu
‘Nu ciucciu, ‘nu cagnùolu e ‘nnu liune.
            -Patrù, cchi ccummannnati? –
Addimmannàu ru ciucciu, ccu nnu ragliu.
L‘àutru le rispunnìu: - V’haju chiamati,
De pressa, ppe’ bbe dire
Ca stàmu ppe’ ffalire...
   -Ddiu nne scanzi! S’è ppropiu deccussì –
Dìsseru cchiri tri.
- Vidìmu cumu s’ha dde riparare.
 Avìmu de strincere,
 Avìmu ‘e dijunare;
Ma mo se tratta ssulu de vidire
‘Ssu sacrifizziu chine l’ha dde fare
Si tuni, tuni o tuni... -
Se ‘ntise ‘nnu ruggitu: - Ciucci e ccani! -
Pue, forte, ‘nu latratu: - Ciucci e liuni! -
Pue ‘nu ragliu finale: Liuni e ccani! -

giovedì 26 agosto 2010

A palla e ru casciune

‘A palla e ru casciune



‘Na palla tunna tunna a ‘nnu casciune

Disse:- Cchi tti nne fai

De ‘ssu siettu chi cce hai?

-Nne fazzu ca me serve dde firmizza;

Fina ch‘ad’illu cce haju

Piriculu nun c’è nnè ppemmu caju

nnè ppemmu pigliu ‘ncun‘arruozzulune.

Mu l’avèranu tutti ‘ss’accurtizza!

-Viramente hai raggiune; ma te pare

Ca chissa è bbita? Iu mancu ‘nu minutu

De ‘ssa manèra vòrradi campare.

‘U’ ru vidi ca pari ‘nu tavutu?’

- Chilu chi paru paru,

Iu puocu mi nne curu;

L‘assinziale è ppemmu staju ‘mparu

E mmu campu sicuru.

-Ma santa sicurizza!

Stare sempre a ‘nna bbanna,

Mentre ogne ccosa anna,

‘Un te pare ch‘è ppropriu ‘na tristizza?

A ‘nn‘astracu jittata,

Ccu ri spalli a ‘nnu muru,

Iu nun ce stèra mmancu palijata,

Te l’assicuru.

Rullare, caminare

Ogne jjuornu cchiù llesta;

Chissa è ra vita chi me piace ffare

Ppe’ tutta quanta a vita chi me resta!

-E ssi... - Si scìgulu

‘Ntramente ruollu?

Salute a Jjapicu,

Me rumpu ‘u cuollu! -



Dimme tu, chin‘ha rraggiune?

Donna palla o Ddon casciune?

domenica 22 agosto 2010

Eva

Eva

Eva, quannu campava,

Era ccussì ‘nnucente

Chi ppe’ ru Paradisu caminava

Cummigliata ccu nnente.



‘Nu juornu, ‘nu sirpente

‘A fice ‘mmizziare.

Le disse: - ‘Un te vrigùogni ‘e caminare

Deccussì.... trasparente? –



Allura ’a povarella,

A mmenu chi ve dicu,

Se cusìu. cumu potte, ‘nna gunnella

Ccu’ ppampine de ficu.



Doppu, pped’anni ed anni,

Cchiù scannalu ppe’ ‘u’ ddare,

De lana o sita, tutti quanti i panni

Se ficedi accullare.



Mo, parca s’è stuffata

gira all’usu antjcu

Ccu mancu, cumu pr!ma, appiccicata

‘Na pampina de ficu!


mercoledì 18 agosto 2010

Ricumpenza


Ricumpenza


     Doppu vint’anni e cchiù dde guardianìa
Fatta daveru cumu Ddiu ccummanna,
‘Na cane, catananna,
Èradi alI’agunìa.
   Cà mentre difinnìa, ra notte avanti,
‘Na piecurella janca,
‘U lupu - arrasu sia dde tutti quanti! -
Le dèzedi de vranca
E, ccu‘nnu muzicune,
Le muzzàu ra cannella d”o purmune.
‘U cumpari patrune
Ppecchì sse ricordava
Ca chira spinturata,
Quann‘era bbirde e ssana,
‘A mandra ccud’amure avìa gguardata
E re galline e ll’uva marcigliana,
Vidìennula a ‘nnu cantu
Murire abbannunata,
Doppu ch’avìa pped’illu fattu tantu,
Se ‘ntise dde dulure ‘na vunnata
E re scappàu ru chjantu.
 E ccidìennu a ‘nna vuce
Chi le parrava dduce
De carità, d’amure e dde cuscienza
Ppe’ ‘ssa povara cruce,
Chiamàu ‘nnu gilunaru
E ra fice, mmivienza,
Jittare a ru stringaru.



venerdì 13 agosto 2010

A ficu scarrica

A ficu scarrica


Intra ‘nu petrarizzu, a ‘nna manchìa,
Cc’era ‘nna ficu uttata
Chi ‘na cimuzza tanta spampinata
E‘nnu truncune fracitu tinìa.
Era ‘ncrustata de piducchiarola
Ennud’avìa ‘nna sula scattignola.
Passannu, stamatina,
De llà Mastru Nicola,
A cchira spinturata s’abbicina
E re dice, mmarcannu ogne pparola:
- Ma ccà cce vo ‘‘nna furca,
Si nnò d”o troppu pisu
Me spagnu ca ‘ssa ficu mi se curca!
Ah, ‘nu sustiegnu cce vo’ ppropriu misu!
Guardàti cum ‘è ccarica!
Me pare ‘nna murtilla!
Si mina ‘nn’ugna vientu cc’è ppiriculu
Mu cade e lli se rumpe ra cudilla!
Aguannu ccu ri frutti
Chi me raghi, m ‘abbutti!
- Si ‘u’ ffazzu ficazzane -
Disse ra ficu - ‘A curpa ‘ud’è ra mia;
Ma sulamente de vussignurìa
Chi senza nullu ajutu m’hai lassata
Criscere a ‘sta manchia...
Si m’avere chiantata
A ‘nnu diestru, sùtt‘acqua e ‘mpumirata,
Pur’iu t’avera ddatu de sciaverte
‘Nu paru de cuverte quantu vele;
De chille chi a re vucche menze aperte
tìenu ccumu ‘na lacrima de mele! –
Nicola, a ‘ssa scola,
Pirdìu ra parola!

martedì 10 agosto 2010

‘U sirpente e ru trenu


‘U sirpente e ru trenu


  ‘Nu cagnu de sirpente,
Malignu e ppriputente,
S’era mmintutu ‘m mente
Ch’illu sulu cuntava e ll’autri nente.
     E qquasi ch‘ognentura
‘Mpastidiscia ra gente
Diciennu:- ‘un c’è ssirpente
Ch ‘a mmie me fa ppagura!
Iu fazzu,
A ‘nnu pitazzu,
Gnurnare quannu scura 
  ‘Nu juornu, ‘ssu ‘nzìnzatu,  
Se mise dde travierzu stinnicchiatu
Intra ‘na galliria
Pped’ammarrare ‘a via,
Nentemenu, a nu trenu.
Ccu‘nna linterna ‘m manu
Vinne ‘nnu guardianu
E re disse, ccu ddebbitu rispettu:
- A mmie, gnornò: ma, armenu
Fà passare ‘ssu trenu
Ch‘è ddirettu.
- De ccà nun passa nnullu,
Nnè cchiù ttardu nnè mmò:
E ccitu !  cà si nnò,
Llà tte zimmullu!  
Intra ‘stu mentre, birr! de tutta corza
Vinne ru trenu e ssenza dire: oi!
‘U ficedi a ttri mmorza!
Cc’è ssempre d”u sirpente
unu cchiù ppriputente.



Glossario: 
mintutu: messo
ognenturra: ogni momento
pagura: paura
a nu pitazzu : in un momento
gnornare: albeggiare
scurare: fare buio
'nzìnzatu : insensato
stinnicchiatu:  lungo disteso 
ammarrare: bloccare 
morza :pezzi

venerdì 30 luglio 2010

'A maruzza

‘A maruzza

‘Na maruzza rispigliata
Doppu ‘ss’urtima chiuvuta,
Intra nente, era ‘ncriccata
A ‘nna verza pampinuta.

Mo, llà ssupra, allupillava:
Talli, pampine, jittuni,
Cume nente, se mmuccava
Mmuzicuni muzicuni.


- Senza gamme, cum’ha ffattu? –
Addimànnadi ‘nu gattu.
E re rane ‘e zerte gorne:
- E’ ‘ncriccata ccu re corne! -

Glossario
maruzza : lumaca
'ncriccata: salita
verza: cavolfiore
pampinuta : con laghe foglie

venerdì 16 luglio 2010

'u ciucciaru e ra ciuccia

‘U ciucciaru e ra ciuccia


Ciucciaru ‘Ntoni ha ffattu
Ccu ra ciuccia ‘stu pattu:
Si tuni, ogne mmatina,
Me pùorti dece càrrichi de rina,
Iu te rigalu, inchjutu paru paru,
De fave ‘nu biafàru.
‘A ciuccia hadi accittatu e ‘Ntoni ha ffattu,
Tuttu ‘stu viernu, unure a ru cuntrattu.

Ma quannu, a mmaju, i jùorni s’allungaru,
‘E cose se ‘mbrugliaru.
-Vota, disse’nna  sira
‘ntoni a ra ciucciarella   
- Va piglia ‘n’àutru càrricu de rina.
‘U sacciu ca già ‘u decimu viaggiu
L’hai fattu ‘e stamatina;
Ma, ciucciarè, mo cchiù, fatte curaggiu,
Tantu è ccussì bbicina... -
  ‘A ciuccia, povarella,
 ‘U’ sse sapìu nnigare
E jìudi a ccarricare
 ‘A solita cirmella.’
‘U juornu doppu, ‘Ntoni,
Turnàudi a ddire: - Ciucciarè, curaggiu!
Fammìlu ‘n àutru viaggiu...
Tantu cce vo’ ’nna ura
Ancòre ppemmu scura... –
   E ra ciuccia, ‘mpilice,
N’àutru viaggiu a Ddonnu ‘Ntoni fice.
‘A terza sira... - Ah, no, ppe’ ra marina!
 Gnornò, ppatrune caru!
Si vûe de mie cchiù rrina,
 Inchje de cchiù ‘u biafàru! -

martedì 13 luglio 2010

I galli e ru quacentaru


Intra  ‘nu vagliu, ‘a morte ad aspittare,
Cce sunu dui galluzzi ‘mpasturati.
Demane è ffesta e ssau  ca distinati
Su’ ccu ra pella a ra... santjficare!

‘U granne dice fforte: - Cchi canaglia
 Ch’è ll’uominu! ‘U Signure mu nne scanza!
Puru a ru patre ‘e cannarozza  taglia,
 Quannu se tratta dde s’inchìre ‘a panza! -

Ma, vistu ‘nu quacèntaru
Strisciare chianu chianu,
Stinnìu ru cuollu e, paffìti!
Se l’agliuttìudi sanu, 
Ccussì, quattru e quattr’uottu,
Cumu ‘nu filu cùottu
De pasta de Gragnanu.

mercoledì 30 giugno 2010

'A musca e ru voi


‘A musca e ru voi


Disse ‘nna musca a ‘nnu gigante ‘e voi.
- Ma cumu? Si’ cchiù fforte de l’azzaru
E ssenza dire oi,
Te fai mintire ‘u juvu  ‘e ‘nu quatraru?
Iu, s’avera ra forza
Chi tìeni tu, l’avèra spracillatu!
L‘avèra spissicatu!
- Parole! Ccu ‘ssu facci d’ammazzatu,
Chi m ‘hadi ‘mpasturatu
E nnu’ mme fa jjatare,
Dimme, cchi ppuozzu fare?
- E re corne ‘un ce l’hai
Mu l’usi ppe’ ppizzutu?
- L‘haju; ma chille sèrvenu
Ppe’ mmustrare a ra gente
Ca sugnu sulamente ‘nu curnutu -.

'u cane e ra cagnola

‘U cane e ra cagnola


‘Nu cane a ‘nna cagnola
Chi nne sapìa dde cchiù
-Dìceme - disse – tu
Chi juta si’ a ra scola,
Ppecchì quann‘eru povaru e ‘ncamatu
‘Ssu cane chi mo passa m’ha aiutatu
E mmo chi m’haju fattu ‘na furtuna
Me vide e ccumpidenza nu’ mme duna
- Ppecchì? Ppecchì ad avire
Piatà nun ce vo’ nnente;
Ma ppe’ ‘un tinìre mmidia
‘A cosa è ddiffirente -.

lunedì 21 giugno 2010

Cunigli

Cunigli

-Mammà, dicitime
Ppecchì ‘a patruna
erva a strafrìjere
Moni me duna?

E ppecchì ‘u sabbatu
De sulla asciutta
E dd’agliu tènnaru
Sempre m’abbutta? -

-Ppecchì, ‘a duminica,
Quannu cummita,
Te vo’ cchiù ttènnara,
Cchiù ssapurita. -

venerdì 18 giugno 2010

‘A vilanza

‘Nu pisciaru,
Casu raru,
Ppe’ bbidìre si cc’è ggustu
A ddunare ‘u pisu giustu,
‘Na matina,
Cchi cummìna?
De ‘na panza de vilanza
Tiràu ffore chiru ‘mbruogliu,
(Quale dire nu’ bbe vuogliu)
Ch‘illu stessu cce avìa mmisu
Pp’arrubbàre supra ‘u pisu.
Nun cuntientu, l’untàu dd’uogliu
E, a ra fine,
Ppemmu giusta miegliu va,
L‘attaccàudi a re catine
Quattru coccia d’unistà:
Dui de ccà e ddui de lIà.
Chira latra de vilanza
Turnàu ‘nsùbbitu ‘mmilanza.

Copparella de mancina
Chi ppe’ bbia d”a ‘mbrogliatina,
A sse stare era ‘mparata
D’ ‘a vicina cchiud’azata,
‘Mparu vitte ‘ssa parizza
- Chissu, no! - disse ccu stizza
- Sugnu nata artulucata
E nnun puozzu stare a pparu,
Ppe’ bbulire ‘e ‘nu pisciaru,
De ‘na coppa dispirata
E ‘mbrattata
De fragaglia e de nunnata -.
Ed allura cchi tte fà?
Jetta ‘n terra l’unistà.
LIà ppe’ llà,
se sintìu ‘nnu scatalasciu:
Illa ‘nn‘ariu. L‘autra abbasciu!

‘A matina,
A ra vista ‘e ‘ssa ruina,
‘A cumpagna
Si nne lagna.

L ‘àutra dice: - Te dispiace?
-‘U’ mme sacciu dare pace!
-Ma ppecchì? Ma cumu va?
Ch‘aju perza l’unistà
O ca tu,
Turututù,
Si’ scinnuta e ‘u’ ssagli cchìù?

martedì 15 giugno 2010

L'urmu e ra vite

L 'urmu e ra vite
'Nu pede d'urmu s'era 'nnamuratu
De 'nu pede de vite muscatella;
Ma, vrigugnusu, 'u' ss'èradi azzardatu
Mancu 'e le dire: quantu siti bbella!
'Nu juornu, quannu 'u vientu, chianu chianu,
'E pàmpine de cchiù lle muoticava,
Senza fare a ccapire de luntanu,
'Na canzuna d'amure le cantava.
'A vite, chi sinn'era 'nnamurata,
Filice se sintìa; ma stava ccita.
Avèra ddata ppe' cchill'urmu 'a vita
Ma passare 'u' bbulìa ppe' 'nna spacciata.
'Nu juornu l'urmu, fàttuse cchiù arditu,
Le disse: -Te vulèra ppe' mmugliere -.
'A vite rispunnìu: - si tu sapère
A qquant'anni te vuogliu ppe' mmaritu! -
E ffo' ccussì chi, l'ùottu de frivaru,
'A vite e ll'urmu nuostru se spusaru.

venerdì 11 giugno 2010

'A vigna

‘A vigna

Pòvara vigna mia,
Cumu te si’ rriddutta!
Zibbillu e mmarvasìa
Si’ spampinata tutta!
E ddire ca ‘nu juornu,
Quannu campava ttata,
Eri de stu cuntuornu
‘A vigna cchiù ppriggiata
E mmo, povara vigna,
Te mancia rà gramigna.
‘Na vota ccu ri rappi chi nne dava
‘Nnu sulu saramientu,
Inchjemu ‘nu parmientu e ‘nn’avanzava.
Moni te guardu e ccianciu:
Llà ssupra si’ annigliata,
Ccà ssutta si’ bbrusciata.
- E ra curpa è ra mia? -
Disse ra marvasìa
- O de vussugnurìa chi l’hai dunata
A ‘nn‘anima dannata ‘n culunìa,
Spraticu, vatularu, gabbamunnu,
Chi a r’alluongu ogned’annu nn‘ha pputata,
Chi s’è ‘ncrisciutu de zappare funnu
E ‘u nn‘ha ddatu nnè ssurfa nnè ssurfatu?

martedì 8 giugno 2010

Pitture - Belletti.0

Pitture
-Quantu te custa ‘ssa mullìca ‘e pittu
Chi te strichi a ra facce ogne mmatina?
- Cientu lire pped’ogne stricatina -
Stricannuse de cchiù, Rosa, m’ha ddittu.
- E ‘un te pare ch‘è ppropiu ‘nu dilittu
Ppemmu unu ‘e ‘ssu muodu i sordi spenne?
- Se vide ca nu’ ssai quantu me renne!


Glossario:
pittu: trucco; belletto.
stricare: strofinare; passare.
spenne: spende

Traduzione
Belletti.

Quanto ti costa sto poco di belletto
 Che ti passi sul viso ogni mattina?.
- Cento lire per ogni passatina-
Truccandosi di più, Rosa m'ha detto.
E non ti pare ch'è proprio scorretto
Se uno i soldi in questo modo spende?
- Si vede che non sai quanto mi rende!


'A musca e ru voi

‘A musca e ru voi

Disse ‘nna musca a ‘nnu gigante ‘e voi.
- Ma cumu? Si’ cchiù fforte de l’azzaru
E ssenza dire oi,
Te fai mintire ‘u juvu ‘e ‘nu quatraru?
Iu, s’avera ra forza
Chi tìeni tu, l’avèra spracillatu!
L‘avèra spissicatu!
- Parole! Ccu ‘ssu facci d’ammazzatu,
Chi m ‘hadi ‘mpasturatu
E nnu’ mme fa jjatare,
Dimme, cchi ppuozzu fare?
- E re corne ‘un ce l’hai
Mu l’usi ppe’ ppizzutu?
- L‘haju; ma chille sèrvenu
Ppe’ mmustrare a ra gente
Ca sugnu sulamente ‘nu curnutu -.

domenica 6 giugno 2010

Scupune - Scopone

Scupune

‘Nu gallu e ‘nna gallina,
‘Na vurpe e ‘nnu liune
Se stàvanu faciennu, ‘na matina,
‘Na partita a scupune.

‘U gallu, a pprima data,
Disse: - Gallì, vincimu!
Ccu re carte magnifiche ch‘avimu
‘A vittoria è accirtata!

Cala settoru - Sùbbitu –
M’’a vurpe se lanzau:
- Sette e ttri ddece! – Dìssedi
E ccu ru Rre pigliau.

Disse ru gallu: - ‘U’ ‘mpòrtadi!
Cc’è cca sette bbastuni –
E ra gallina: - Jèttalu! –
Ccu ssette spate s’ ‘o mmuccau ru liune.

-E mmò? - Nnu’ t’abbilire!
Tìenu pprimera ed oru,
Hau ccarte ed hau ssittoru;
Ma nun pùotu bbincire!

Cce su’ e scupe... - Spèracce!
Si de ‘ssu passu jamu,
Ccu cchille m’assicutanu
Quantu cchìù nnue spiramu! -

giovedì 3 giugno 2010

'u gallunnianu - il tacchino


‘U gallunnianu


Tu cridi - me disse ru nnianu
- Ca sugnu dulente e scuntìentu,
Ppecchì mmo chi manca ru granu
Me fazzu ogne jjuornu cchiù llientu?

   Te sbagli, cumpagnu! Iu vulèra
Mmu l’ossa me rèstanu ‘ncuollu;
Armenu ccussì mme sarvèra
Dde ‘ncuna turciuta de cuollu!


glossario:
lientu :magro
''ncuollu : addosso
'turciuta : girata; torta ( da torcere o turcire - cs: torcire_)

venerdì 28 maggio 2010

‘U muccaturu’ e ra sacca


‘U muccaturu’ e ra sacca


  ‘A sacca de ‘na giacca,
 Vidìennu ‘u muccaturu
‘Ntuornu listatu scuru,
 Addimannàu: - Ppecchì
 Si’ ttinciutu ccussì?
- Ma cumu? Viramente
‘U nn’hai saputu nente?
A ru patrune mmiu
L‘è mmuortu, chiru ziu
Chi l’ha llassatu tuttu,
 E mmo, dìcica, ‘u luttu
L’haju ‘e purtare iu! -



  
Glossario
muccaturu: fazzoletto
sacca: tasca
Addimmanau : domandò
l'haju e ... : devo


 

martedì 25 maggio 2010

A vampa e ra fuma

A vampa e ra fuma


        Quannu ppe’ ru nnianu pustirìu,
’ Frascantoni vrusciau ra ristucciata,  
‘Na chiara vamparata
A ru cìelu saglìu.

     ‘A notte, a cchira luce, se schiarìu
 Ttricientu lighe ‘ntuornu;
‘U vuoscu nne lucìu
Cumu s’era dde juornu.

   Ma doppu ‘n‘ugna, nìura cumu pice,
‘Na granne fumarata se livàu;
Pocu però ssu trùvulu duràu
Ca ‘a vamparata cchiù chiara se fice.

‘A mmidia, ppe, ru ‘ncegnu chi stralluce,
E’ ccumu ‘a fuma niura ppe’ ra luce.


Glossario:
vampa : fiamma
fuma: fumo
nnianu : grano
vrusciau : bruciò
pustiriu; tardivo
'ncegnu : ingegno
dopu n'ugna : dopo un po'






sabato 22 maggio 2010

A gallina e ra fuina


‘A gallina e ra fuina


     ‘Ntramente ‘na fuìna
 Scippava, ad una ad una,
Senza piatà nisciuna,
‘E pinne a ‘nna gallina,

     -Vile! - dicìa ccu stizza,
L‘affritta e ccu rraggiune -
Mo chi ‘un c’è ru patrune,
Fai tutta ‘ssa prudizza!

     Aspetta ppemu vène
cà doppu nne parramu!
‘A pella te scippamu,
Ppe’ ccumu se cummene!

Ma quannu Ciccu vìnne,
Ce ajjàu re sule pinne!







venerdì 21 maggio 2010

Intitolazione Biblioteca Liceo Scientifico E. Fermi Catanzaro


Liceo Scientifico – Via C. Pisacane c.da Giovino   Tel.  0961/737678 - 33927

Liceo Linguistico e Sociopsicopedagogico   Via Crotone Tel. 0961/31040

88100  Catanzaro  Lido

RICORDANDO
VITTORIO  BUTERA

Cerimonia  intitolazione  Biblioteca  Liceo  Scientifico

Via  C. Pisacane – C.da Giovino


Sabato  22 maggio 2010   -   ore  10.00

 

 Programma:
     Ore    10.00    Apertura  dei  lavori:
Prof. Raffaele  Folino    Dirigente I.I.S.  “Fermi”
     Ore    10.20     Intervento di  saluto:
Dott. Antonio Badolato  Presidente  del Consiglio d’Istituto
     Ore    10.30     Saluto  delle  Autorità:
Dott.ssa  Wanda   Ferro   Presidente Amministrazione Provinciale 
On.le  Rosario  Olivo   Sindaco  di Catanzaro
Dott.  Franco  Esposito  Sindaco  di Conflenti
Prof.  Domenico  Torchia  Coordinatore  Ispettori  U.S.R. Calabria

INAUGURAZIONE   BASSORILIEVO  POETA  VITTORIO  BUTERA

     Ore    11.00     Relatore :  Prof.  Vincenzo  Villella    Storico – Scrittore
Esemplarità  e  antagonismo
nella  poesia  di  V. Butera

Declama  le  poesie  di  V.  Butera  il Prof.   Francesco   Folino

     Ore    12.00    Interventi  programmati:
D.S.  Giuliana  Paola  Carnovale
Dott.  Giovanni  Paola
Avv.  Michele  Roperti
Dott.  Tonino  Barbato

     Ore    13.00     Conclusione  dei  lavori
Intermezzi  musicali  a cura  dei musicisti del gruppo teatrale.

                                                                  

mercoledì 19 maggio 2010

'A cicala e ra furmica

‘A cicala e ra furmica

-Ppecchì ffatighi tantu? –
Disse ‘nna cicalella a ra furmica.
Fà cumu a mmie chi cantu! -

-E ttu, cicà, te cridi,
Ca iu vorra mmitata
Ppe’ ddire a ra fatiga mu se frica?

Ma cumu pùozzu fare,
Povara spinturata,
Si nu’ sacciu cantare? -

lunedì 17 maggio 2010

' A margarita e ra campa

‘A margarita e ra campa

‘Nu juornu, Donna Rita,
Ad una ad una ‘e pàmpine
Spinnava dde ‘nu jure ‘e margarita.

- M’ama?... Nu’ mm ‘ama?... M’ama! - ‘E paradisu
Li s’apirìu ra vucca a ‘nnu surrisu
E sse fice ‘nna vampa.

Ma ‘n’ammazzata e campa
Le disse: - Ve spagliati, signurina;
‘U mìeritu è ru miu chi stamatina
M’aju manciata ‘a pampina chi manca.

'U lupu e ra rana

‘u lupu e ra rana

‘Nu viecchiu piecuraru
All’umbra ‘e ‘nu pagliaru,
‘Nu muntune scannava.

‘Nu lupu chi spijava
Dde luntanu e bbidìa
Ca ‘nu cane guardava e mancu se muvìa
-Cùmu va – dimannau-- ca si ‘u patrune
Ammazza ru muntune,
‘Ssu cane ’u’ ddice nnente
E quannu ‘u scannu iu
Fà cchill’ira de Ddiu? -

‘Na rana ‘ntiligente,
Chi jia ssatarijannu intra ‘na fossa,
Le rispunnìu: -
Cà chillu le dà ll’ossa
E ttu ‘u’ lle duni nente

Glossario:
scannare:uccidere
bbidia : vedeva
ssatarijannu : saltellando
duni: dai

sabato 8 maggio 2010

'A palla e ri birilli

‘A palla e ri birilli



‘Na palla de bigliardu

A ri birilli ha ddittu:

— Iu caminu dirittu

Senza nullu timure nnè rriguardu —.

E, ccumu ‘mpatti, fina chi ha ttruvatu

‘A strata liscia e cchiana,

Ha rullatu, ha rullatu

Ed è jjuta luntana.

Ma quannu, rolla rolla, s’èdi ajjata

Facce e ffrunte a ‘nnu cuozzu de listune

De furia, ‘na capata

L’ha ddata de muntune.

E ttale fo’ ll’urtune

Ch‘arrieti èdi turnata

Ccu ttantu n‘ujjazzune

A ra capu pilata...

‘Nu birillu l’ha ddittu.

— Madonna! E ccumu mai?

Ccussì mmarci dirittu?

Ccussì ttrimare a ttutti quanti fai?

Ma allura eranu ttutte fissarie

Chire spaparanzate chi facìe? —

— Ppecchì? Sicunnu ttie

Iu tuornu cà turnare m’ha ffaciutu

‘Ssu scuogliu dduve ‘a capu haju vattutu?

Chiacchiere, amicu! Chiacchiere! Ciutìe!

Iu tuornu ca turnare haju vulutu —



Glossario:
ajjata : trovata
Pilata : calva
Ciutie : stupidaggini

Vola! Vola! Vola!


Vola! Vola! Vola!


 L ‘aggìellu  ampra re pinne
E ‘nchìana e ‘nchiana e ‘nchiana...
 - Mu ‘nchiana! - fà ra rana
Doppu ‘nchianatu, scinne!


 Glossario:


ampra: apre
'nchiana : sale
scinne: scende

 


lunedì 3 maggio 2010

Trasferimento del monumento a Francesco Stocco a Catanzaro

Preghiera
(Parla Stocco)


 - Ràgame dduve vue; nu' mmi nne 'mporta!
Sugnu  'na cosa morta!
 Ma se debbo passare all'Osservanza
Questo resto di morte che mi avanza,
te circu, 'na grazzia, 'nu piacire sulu;
O anima cortese:
Vòtame ccu ru culu
A ra casa Pugliese

13 novembre 1933

glossario:
ràgame: portami

martedì 27 aprile 2010

Ppe’ ‘nnu ddire te ringrazziu...

Ppe’ ‘nnu ddire te ringrazziu...


    Mentre passava dde nu puntu sparu,
‘Nu ciucciu scigulau ttremp’a ppinninu,
E si ‘nud’era ch’a mmità caminu
Si cce truvàu ‘nna troppa  de spinaru,
Finìadi a ru cavune  e llà, ppe’ fforza,
Li se facìa ra capu a mmille morza.
  -T’aju sarvatu! - disse ru spinaru.
- Si ‘nud’era ppe’ mmie, ti nn’ère jutu!...
- Bella prudizza! - rispunnìu ssumaru.
- Ppecchì ‘nnun ddici quantu m’hai punciutu? -

sabato 24 aprile 2010

'A vurpe e ll'uva


‘A vurpe e ll’uva



       Za Ro’, chi mu te vija bbeneditta!
 De quannu amarijente m’hai chiamata,
Tu ‘nu ru cridi, ‘na furtuna è stata
Chira parola chi ppe’ spregiu hai ditta.

A ru cchiù mmìegliu saramientu ‘mpitta
Me sugnu queta queta ‘mpassulata.
‘A midulla nisciunu m’ha frusciata
 E mmancu i muscarìelli m‘hanu affritta.

Ma de quannu ‘na vespa mmaleditta
Jittàu ru bbanu ch’eru ‘ngilippata,
Ogne Mmusca de mie fice mminnitta!

L‘aggìelli ogne pprunella m‘hau ggrubbata
E mmoni piennu, respicella  affritta,
Senza cchiù ssucu, de ‘na priegulata