Contatti

mercoledì 30 dicembre 2009

Suonnu de fata

Suonnu de fata


     Sutta ‘na pagliarella d’ogne jjure
Riposa, a ra cuntrura, ‘na quatrara.
Tene bbint’anni e ra facciuzza chiara
Le rìdedi d’amure.

    Canta ra primavera e ll’accumpagna
‘Nnu coru de cardilli, ‘n luntananza.
D’ogne rrosa chi crisce a ra campagna
Alita ‘nna spiranza.

        ppe’ cchira pagliarella, senza posa,
 De pùlluIe gìrija ‘nna murrata
 Cade ‘n frunte, ogne ttantu, a cchira fata
‘Na pàmpina de rosa.

 

lunedì 28 dicembre 2009

Neglie

Neglie

   
  ‘Na funtanella guttarija e ccunta
A ri juri de l’uortu ‘na rumanza;
‘Nu viscignùolu’ visca e sse cumprunta
Ccu nn ‘àutru chi rispunne ‘n luntananza.

     Luce dde luna ‘n cielu n‘ugna punta;
 Ma l’ammuccia ra neglia chi s’avanza...
Trase, nesce, se scura, torn‘e spunta
cumu a ru core miu fà ra spiranza.

     Chi mo, de cientu suli ccu ra luce,
Vene e cce canta ‘nna canzuna muta,
Tutta carizze e ccumu mele duce;

  E mmo, tutt’a ‘na bbotta, eccu ch’ammuta;
Mmivisce, torn’e ccanta, torn‘e lluce:
Tu sì  ra neglia chi l’alluma e astuta!



venerdì 25 dicembre 2009

L'amure canta


L’amure canta



   Quannu l’amure canta a mmenza vuce,
 ‘U munnu sanu tuttu quantu tace;
‘U sule, ppe’ ra gioia, cchiù stralluce;
‘A luna guarda, ride e sse cumpiace.

       Visca ru vientu ‘na canzuna duce
Chi scìnnedi’ a ru core e lle dà ppace;
Ogne stilla se ferma e ffà cchiù lluce,
Tuttu nne ride ed ogne ccosa piace.

   I munti paru mmiegliu culurati
Pare cchiù ggranne e cchiù tturchinu ‘u mare,
Cchiù jjanca a nive e cchiù jjuruti i prati.

    Amure chi miraculi sai fare.
Canta, cà quanti ‘n terra cce su’ ‘nnati,
Tutti te vuolu ssèntere cantare!





martedì 22 dicembre 2009

A ra musa

A ra musa

Povera Musa mia mmicchiarrunata,
Stìpate l’arpa e ra jacchèra astuta.
Me spagnu ca ‘sta vota èdi vinuta
Ppe’ ra canzuna l’urtima jurnata.

‘Na vota, a ra cchiù ppicciula chiamata,
Lesta ti nne vinìe ccu ‘nna curruta;
Mo riesti ‘n terra, mazzupita e mmuta
E de vulare ti nne si’ scurdata.

Ma ppecchì, ma ppecchì m’ha’ ‘bbannunatu?
E ppinzare ch ‘avèradi vulutu
De tie fin ‘a ra morte accumpagnatu!

Ah, quantu, quantu avèradi gudutu
Si, ccu ‘nn’ùrtima rima, sìggillatu
‘U cuvìerchiu m’àvere a ru tavutu!

Glossario:

mmicchiarrunata: invecchiata
Me spagnu: ho paura
curruta : corsa
mazzupita : infiacchita
tavutu : bara

domenica 20 dicembre 2009

Canta, pueta

Canta, pueta!

—Sempre chi tu m ‘assisti e mme cunzuoli
Ccu ‘ssa sunante, armuniusa vuce;
Sempre chi ‘ntuornu a mmie libbira vùoli,
Lèggia me pare dde ‘sta vita ‘a cruce!

E cchilla, Musa mia, chi ‘ncuollu puortu,
De tantu tiempu, è dde ccussì ggravusa
Chi, si ‘u’ ffora ppe’ ttie, crìdeme, Musa,
A ‘st‘ura certamente fora mmùortu.

Cà cchiù dde ‘sta vicchiaia chi s’avanza,
Me pùotu ri duluri e ru piniju;
Eppuru de luntanu si te viju,
Mi s’àpira ru core a ra spiranza.

-‘U sacciu, ‘u sacciu, ca nu’ ssi’ ccuntientu
E cca ‘nu vunnu t’è qquagliatu ‘n core;
E’ ttantu chi cantare nun te sientu:
Canta, Pueta, chi nun canta more!

L‘anima tua se gira e sse rimina
Cum’unu chi ‘un po’ nnèscere a ru chjanu;
Sì ‘un tieni vuce cchiù, damme ‘ssa lira:
‘A tuoccu iu, ccu ‘sta trimante manu.

- Si tu ccussì mme parri, o suoriscella,
Nova ‘na luce ‘n core mi s’alluma;
Torna ra vita a rridere cchiù bbella,
‘Nn‘aria d’amure ‘na vampata fuma.

A ‘sse parole tue, Musa, me sientu
Martillijare ‘u core senza posa
E llà. dduve murìu ll’urtima rosa,
Nne vidi’ rijurire‘n ‘àutre cientu.

‘Na musica de viersi, appassiunata,
Rumpe ru velu a ra malincunia;
Squaglia ra nive all’anima ‘nchiatrata;
‘Mpoca ru sangu de ‘sta vita mia!

Famme cchiù llìeggiu! Sàglieme a ’nn’atizza
De dduve ‘u’ sse po’ jjire cchiù lluntanu!
Pòrtame finu a ttie. Fa’ ‘ssa prudizza!
Pròjeme, Musa, pròjeme ‘na manu!

Cala ‘sse trizze. Sciunne ‘ssi capilli,
Chi ‘n suonnu sulamente te vasai!
Si me pùorti ccu ttie sin‘a ri stilli,
Te cantu cose nu’ ssintute mai!

Vulàmu ‘nsieme! Fari matutini,
Pàrenu ‘ss’uocchj chi null’uocchju vince!
Jamu luntanu! All’urtimi cumpini.
Dduve l’amure l’anime suspince!

E llà, ppirduti intra ‘na neglia d’uoru,
‘Sta vita cce passamu chi ‘nne resta;
E mmu crisce ppe’ ll’autri ra furesta
Gàrami virdi e ppàmpine d’alluoru!

Glossario:

leggia :leggera
'ncuollu : addosso
gravusa : pesante
piniju: dolore
squaglia : scioglie
'nchiatrata :gelata
projeme: porgimi, dammi
trizze: trecce
garami; rami

venerdì 18 dicembre 2009

Tutti Guali

Tutti guali


‘E pàmpine de rosa
E cchille de cardune
Sunu, ppe’ ru zifune,
Tutte ‘na stessa cosa.

Cumporma se scatina
‘E scippa gguale guale;
Ccussì cchille ‘e curina,
Ccussì cchille ‘e pidale.

‘E bbola a ccientu a ccientu,
Cumu pinne d’aggiellu;
De tutte ‘nu muzziellu
Nne fadi a ‘nnu stravientu.

E llà cce joca ‘ntuornu,
Jujjannu e ‘nu spuntune.
Senza se ‘ncarricare
E ssenza addimannare
Si fòzeru ‘nnu juornu
De rosa o de cardune.

domenica 13 dicembre 2009

Vidute



    Viju  de frunte a mmie pped’ogne bbanna
 Muntagne e ppue muntagne
 Ammantate de cerze e dde castagne
 Càrriche de giurranna.
Dduve cc’è ‘ncunu chjanu
‘A terra unnija, simminata a ggranu
 E, tra tuttu ‘ssu virde, a ddestra e a mmanca,
Ammucciata, se vide
‘Ncuna casella janca
Chi spija ‘ntuornu e ppàrica  surride.
   ‘Na trempa pinninuta
 Luntana e scavunata,
 E’ ttutta scacchijata
De jinostra juruta.
   L‘urtimi munti, chilli
Cchiù bbicini a ri stilli,
Su’ ttutti quanti chjni
De carigli e dde pini.
‘U cielu è ttuttu luce
E ll’ecu, ccu ‘nna vuce
Appassiunata e dduce
  Ripete ssempre e ssempre
Ppe’ ttutte chire trempe
Gridi de quatrarielli
E bbiscuni d’aggielli.


Glossario


banna: parte
cerza: quercia
jinostra:ginestra 
juruta: fiorita

chjanu: piano
trempe: dirupi

quatrarielli:ragazzini
bbiscuni: fischi




mercoledì 9 dicembre 2009

Stille (stelle)




    Quanta tristezza e ppace
Stanotte, ‘n terra e ‘n cielu!
‘U vùoscu è mmuolicatu’ intra ‘nu velu,
D’umbre, e ra luna tace.
Ogne ttantu ‘na neglia
Le pàssadi davanti e ra cummeglia.

‘Na stilla me spalanca ra prunella
De llà ssupra. Lampija e ppue se scura.
E’ ra stilla cchiù bbella!
E’ ra stilla cchiù ppura!

Ma ‘n'àutra cchiù llucente
Me guarda dde ‘na loggia spalancata.
E’ ‘nna stilla vivente!
Se chiama... Llibbirata!

Ma n'àutra cchiù llucente
De na loggia me guardadi vicina
E’ ‘nna stilla vivente!
Se chiama: ... Ccatirina!
Ma ‘n‘àutra cchiù llucente
S’affaccia e spija. E’ ra quatrara mia.
E’ ‘nna stilla vivente!
Se chìamadi... Lucia!

E così via!...


Glossario:

neglia: nuvola, nebbia
'mmuolicato : avvolto
cummeglia:  copre
spija: spia



lunedì 7 dicembre 2009

Vampili (lampi)

Vampili


Chi succidèra si de cc’a ccent ‘anni,
‘Stu manuscrittu miu vitupiratu,
Cadèra ‘n manu a ‘ncunu varvaianni
De viecchiu littiratu?

‘A capu sana sana cce mintèra
Ca, mussujannu stuortu, ccu rraggiune,
‘Sta sintenza giustissima sputèra:
- Cchi cciucciu e cchi tturdune! —

‘St’avantu, doppu mùortu, iu nu’ ru vùogliu
E ppe’ cchissu, de mo, cchi ppigliu e ffazzu?
‘A carta ch’haju scrittu, a ffùogliu a ffùogliu,
De ‘stu missale strazzu.

E mmi nne siervu ‘a pippa mu m‘alluma...
Ha dd’essere ‘na cosa troppu fina
Vidire pippa e ccarta jire ‘mpuma
Matina ppe’ mmatina!

E re pippate rìegulu mu quannu
Me porta Ddonnu Janni l’uogliu santu,
(Quantu cce po’ bbulire? ‘Ncun‘atr’annu?)
Sugnu all’urtimu cantu.

Ccussì ra gente nu’ po’ ffare a mmenu,
De mie parrannu e dde ‘sti canti, ‘e dire:
Si ‘ud’àppe ccapu a ri ffigliare, armenu
Nn ‘àppe a ri distruggire...

Haju ‘ncignatu, sai? Ma stamatina,
Mentre ‘nu fuogliu de ‘nu pizzu ardia,
Me sunì jutì l’ùocchi a ‘nna quartina
Chi parrava dde tie, billizza mia.

Haju lijutu. ‘A vampa s’è ffinuta.
Ma ‘n ‘àutra ‘n core mi si nn ‘è allumata.
‘Na lacrima de ‘ll‘uocchiu m’è scinnuta.
‘A pippa m’è ccaduta e ss’è astutata...

Glossario:
Varvajanni: barbagianni
mussujannu stuortu: storcendo il muso
ciucciu: asino
'mpuma: in fumo
appe:ebbe
strazzu: strappo
Haju ‘ncignatu: ho iniziato
pizzu: lato
ardia: bruciava
pippa: pipa
astutata: spenta

venerdì 4 dicembre 2009

Santu Larienzu ( San Lorenzo)

Santu Larienzu

Vampe luntane, frugulùni pazzi
Chi de l’ariu scinniti mazzi mazzi,
Jacchère russe, lingue de sirpienti,
Scicille d’uoru, capitìelli ardienti.

Cchi siti? Cariole? Anime ‘n pena?
Frinci’ russi de trena?
Ppecchì ‘ssa pressa? ‘Ncuntra a cchine jati,
Fujìennu cumu diàvuli dannati?

Travi de fuocu. Ppe’ ru cielu muti
Passati a ddui minuti!
Passati cumu cca ‘sta vita scura,
Ch‘a mmalappena ‘nu surruscu dura.

Chine v’alluma? Quale mai distinu
Ve mìntedi ‘n caminu?
Quale manu putente ed ammucciata
V’astuta a ra ‘ntrasata?

‘Na vampa... ‘N’autra... Tra de mie: Cchi ffu?
Dicu — e ‘u’ bbe viju chiù.
Me pariti, a ra luce e a ra distanza,
‘Nu suonnu d’uoru, fattu ‘n quatraranza.

E bb’addimmannu: — Vi nne ‘mporta nnente
De nue, pòvara gente? —
Me rispunniti; — Deccussì lluntane,
Chine cce penza a re spinture umane? —

Glossario:
Vampe: fiamme
fruguluni: lampi
Jacchèra:tizzone acceso, fiaccola
Scicille: scintille
capitielli: alari
cariole: lucciole
frinci: nastri, scampoli
'ncuntra: incontro
jati: andate
fujiennu: fuggendo
surruscu: sussurro, lampo
alluma: accende
ammucciata: nascosta
a ra 'ntrasata: all'mprovviso
pressa: fretta
minte(di): mette
quatraranza: fanciullezza
addimmannu : domando
spinture:sventure

martedì 1 dicembre 2009

Rose e spine

‘Na rosa a ccientu foglie
Dicìa ssenza parrare:
- Ppecchì dde ‘sse quatrare
Nulla me vene ccoglie? –

A ‘nna bbotta, tisa tisa,
Se junnàu Ddonna Luisa.
A cuglìu, Ma se puncìu.
—Si’ ‘nna facci d’ammazzata! —
Le dicìu.
—M’hai punciuta! M’hai ‘ngannata! —
E ra rosa: — Quannu junci
A ri quinnici o vint’anni,
Pue vidìmu si nun punci
Puru tuni e ssi nun ‘nganni! —


Glossario:
quatrare: ragazze
nulla: nessuna
A cuglìu: la raccolse
A ‘nna bbotta: improvvisamente, di colpo
se junnau: si lanciò
Quannu junci: quando arrivi (juncire: arrivare)
puncire o pungire: pungere
Puru tuni: anche tu

sabato 28 novembre 2009

Vientu de pustirata (vento autunnale)

Vientu de pustirata

Vientu de pustirata ch‘intra ‘st’orta
Àliti forte e ll’àrvuli virghiji,
È ggià dicembre ed ogne ccosa è mmorta!...
Cchi aspietti ancore mu me purviriji?

Vientu de pustirata, mentre gridi
Pped’intra ‘ssi cavuni dirrupati
Struppella puru i gàrami siccati
Dduve l’aggielli ficeru ri nidi.

Vientu de pustirata. E’ ffatta janca
‘A pampina ‘e ‘sta cerza sulitaria.
Ppecchì, ccu ‘nna jujjata, a ddestra e a mmanca,
‘U re spirnuzzi a capillera all’aria?

Vientu de pustirata. Intra ‘stu core
Purtava a tiempu ‘na spiranza cara;
Ma mo s’è ffatta cumu ruta amara
E ssenza posa me turmenta ancore...

Vientu de pustirata, e ttu ‘sta ruta
Vòlala ‘nn ‘aria ccu re morte cose:
Fa’ mu se perde ‘nsùbbitu junciuta
A ri nidi, a re pampine, a re rose!

Glossario:

intra st'orta: dentro quest'orti
Aliti: soffi
arvuli:alberi
virghiji: muovi con furia (da virgulijare: agitare)
purviriji: alzi in volo (mi porti via)
cavune: burrone
struppillare: distruggere
garami: rami
cerza: quercia
jujjata : soffiata, soffio, raffica

venerdì 27 novembre 2009

Cani e gatti

L ‘acqua e ru fuocu ‘u’ fficeru mmai liga.
Ed iu, te parru chiaru,
A ffare l’apunaru
Ccu mmie cce pierdi ‘u tiempu e ra fatiga.

Si’ ‘nnu bbuonu quatraru;
Ma pari tal’e qquale ‘na bannera.
Ogne bbientu te vota
Ed iu fora ‘nna ciota
S’ancòre cumpidenza te dunèra!

Hai vistu ‘nsieme cani e ggatti? Mai!
Ed iu me sugnu fatta
Tal’e qquale ‘na gatta.
Mentre tu si’ ‘nnu cane... E ccane assai!

Sìecuta ‘n’autra fatta;
‘A mia, cumpagnu. è dde ‘na vurpe astuta
A ttie chi lassi e ppigli
Te dugnu ‘sti cunsigli
Ccussì ‘a fatiga tua nu’ bba ppirduta!

‘A luna ccu ru sule ‘u’ ll’haju vista
‘Ncielu junciuta mai.
‘Mpàrate, si ‘u’ ru sai,
Ppecchì tte po’ giuvare, puru chista.

‘No vota, sé, t’amai;
Ma mo l’amure ‘mpunnu si nn ‘è jjutu
E tte dugnu ‘u spirattu
Cumu a ttant’autre hai fattu.
Ma cumu ccu ‘stu chjuppu ‘un t’è rrisciutu!

glossario:
bannera: bandiera
ciota : stupida
cumpidenza: confidenza
apunaru: calabrone
'mpunnu: in fondo

mercoledì 25 novembre 2009

Canti

Sintìennume cantare ‘ssa vavìa
Tu certu m’hai de cridere cuntientu.
Ah, si sapissi ‘n core cchi mme sientu!
Cchi ppiernu cce haju e cchi mmalincunìa!
    ‘U’ ssu’ ccanzune, no, chille chi cantu
‘A notte e cchi tu sienti.
Sunu suspiri amari, su’ lamienti.
Sunu vunni de chiantu.

venerdì 20 novembre 2009

Catarra fidile (Chitarra fedele)



   Oje chi sugnu ‘mpuvirtà cadutu,
L’amici m’hanu tutti abbannunatu;
Ma tu, catarra mia, nu’ mm‘hai lassatu
E ssì’ dduve ‘sta manu t’ha ‘mpinciutu!

domenica 15 novembre 2009

Luntananza (Lontananza)

-->

Luntananza



M’avia ccridutu d’essere cchiù fforte
E dde tinire ‘n core cchiù spiranza;
Ma pieju, anima mia, pieju d”a morte
E’ ppe’ ‘nnu caru amante ‘a luntananza.

mercoledì 11 novembre 2009

Vorra ccantare (Scattiglia II)

           Chi giuva ch“a finestra hai ‘mpurtillata?
‘A vuce passa e ‘nnu ra pûe firmare!...
E ppue, nud’è ppe’ ttie ‘sta sirìnata...
Cantu ppecchì mme piace dde cantare!

Il linguaggio cinematografico di Vittorio Butera

martedì 10 novembre 2009

Vorra ccantare (Scattiglia 1)

Vorra ccantare ccu ra stessa vuce
De quannu bbene nne vulìemu ancore;
Ma dduve l’àjju ’na parola duce
Si mo cc’è ssulu fele intra ‘stu core?

lunedì 9 novembre 2009

Lamienti (Lamenti)

Lamienti

‘Stu cielu nu’ mme pare cchiù cileste
E ‘stu core d’amure ‘un parra cchiù.
Dintra ‘stu core miu, quante timpeste
Vullenu moni chi me manchi tu!

Core dulente, affrittu e ppovarìellu,
Muori sulagnu e nnun chiamare ajutu;
‘Na vota sula mòrere è cchiù bbiellu.
E nno’ ttricìentu vote ogne mmìnutu.

Iu guardu ‘n cielu: ‘a stilla cchiù Ilucente
Me pare nniura cumu ‘nu carvune.
E ‘nna lava de làcrime cucente
Me fruscia ll’uocchi cumu ‘nnu tizzune.

E ppienzu e ssuonnu e llacrimu e suspiru,
Mo chi vidìre nun te puozzu cchiù;
‘Sta vita tribulata avanti tiru.
Nente me preme, cà me manchi tu!

domenica 8 novembre 2009

‘E furmiche e ru voi

‘E furmiche e ru voi

‘Na murra de furmiche,
Ccu stienti e ccu ffatiche,
De ‘na strata a ra rasa,
S’avìa ffatta ‘na casa.
E, ddoppu, chianu chianu,
Fatigannu a jurnata,
L’avìa cchjna de granu
Ppe’ ra virnata.
Ma, ieri, a ra ‘ntrasata,
È’ ppassatu ‘nu voi
E, ssenza dire: oi!
L’ha ssubbissata.
O gente chi t’affanni,
Chi trìbbuli e tte danni,
Sempre, pped’ogne rrasa,
Ppe’ ccriscere ‘na casa,
Penza ca cc’è ‘nnu voi,
De chiru voi cchiù fforte,
Chi senza dire: oi
Distrugge ttuttu: ‘a morte!

sabato 7 novembre 2009

venerdì 6 novembre 2009

Tannu e mmo (Allora e adesso)

Quann‘èramu, ‘na vota, piccirilli,
Tannu, tu, quantu bbene me vulìe!
‘Ss’ort’a ppinninu nn‘acchiappamme grilli!
Nne facèmme parate ‘sse vavìe!

‘A sira, quannu ‘n cielu i primi stilli
‘Ncignavanu a Ilucìre ti nne jìe;
Iu te vasava ll’uocchj e ri capilli
E ttu: - Vàsame ancore! - me dicìe.

‘Nu juornu nu’ bbinisti cchiù ccu mmie
‘Ss’ort’a ppinninu ad acchiappare grilli,
Cumu quann‘ere picciula facìe.

E mme dicisti - 'un  bbuogliu 'sti capilli
vasati cumu prima cchiù de tie:
mo simu granni, 'un simu piccirilli!

venerdì 30 ottobre 2009

‘A cerza e ru mierulu (La quercia e il merlo)

Unure ‘e l’ùortu miu, dduve criscìa,

Cc’era ‘nna cerza granne e pputirusa.

‘Ss’ùrtimu gilunaru, ccu ra scusa

Ca supra ‘e corne le facìadi umbria,

Quattru gacciate e ttiempu ‘na menz’ura,

‘E cime le muzzàu dd’ ‘a ‘mproccatura.

Vidìennu chiru povaru truncune

Deccussi ffattu mùodu gaccijatu,

De ‘n‘uocchiu, chianu chianu, m’è ccalatu

Amaru, deccussì, ‘nnu schicciulune;

Cumu si chira gaccia d’ ‘o purmune

‘E cannelle m ‘avèradi muzzatu.

I vicini, vidìennu ‘ssa cisìna,

Si nne su’ ffatti tutti maraviglia.

Hau ddittu: — Malanova mu le piglia

Cum‘ha ppututu fare ‘ssa ruina?

E ddire ca ‘u’ sse sa qquant’acquazzina

Cce voze ppe’ ra crìscere visciglia!

Ma chilli chi de cchiù nn‘hanu cianciutu

Sunu l’aggielli de ‘stu vicinatu;

‘A sira, quannu, a ssule tramuntatu,

‘Nu negliarizzu sanu nn ‘è scinnutu,

Chine po’ ddire ‘u chiantu ch‘è cchiuvutu

Supra ‘ss’àrvulu miu scaramuzzatu!

Ma ‘nu mìerulu ha dittu: — Nun cianciti!

‘Sse vostre sunu lacrime appizzate.

‘Ssa cerza ccu re vrazza struppillate

Ha rradiche cchiù ffunne chi criditi,

E, ad ura chi t’adduni, le viditi

Spuntare mille cime ‘mpampinate.

Cci nne su’ stati fin ‘a mmo ‘ncusiti

Chi l’hanu d’ogne ttiempu gaccijata!

Ma cchiù ri cuorpi sunu stati arditi

Cchiùd’illa e cientu banne èdi jittata

E ppe’ ra libirtà ‘nn‘ha ssempre data

‘A pàmpina cchiù bbirde chi sapiti…

Pped’ogne bbotta dduve mo viditi

Lacrimijare ‘u signu d’ ‘a gacciata,

Nasce ‘nna cima nova aggiurrannata

E ri nidi de nuovu cce faciti:

Cantàtile ppe’ mmo ‘na sirinata

Ccu ri cchiù mmiegli canti chi sapiti!

sabato 24 ottobre 2009

‘U Piru


De ‘na sciolla ‘mpizzu ‘mpizzu

Penne, ssupra ‘nu cavune,

De ‘nu piru llicciardune

‘Nu pirillu scordatizzu.

‘Mparu ‘u figliu piccirillu

De zu Santu l’abbiletta,

‘U sa ssulu ‘ssu pirillu

‘E pitrate chi le jetta,

Ppecchì, ccica, l’ha dde fare

De llà ssupra arruozzulare.

‘Nu cutirùozzulu

Ppe’ ll’aria vola;

Zirrija ttrùvule,

Pue, ‘na stacciola;

Ma fore tiru resta ru piru.

E cchillu rìeprica:

Ttà! ‘na pitrata!



Ttà! n’àutra a rregula

D’arte ‘ncirata,

E nn’àutra e nn’àutra...

Cchi ppitriijata!

Pare dde grànnini

‘Na scarricata!

Savurre, vìsali,

Cuti, scarduni,

Vòlanu, viscanu

Ppe’ ri cavuni…

E nnu’ ss‘arrenne

Cà piru penne!

Zu Santu, ‘ntantu,

‘U vide e rride.

Pue dice: Fìgliuma,

Si’ ‘nnu citrulu!

Làssalu cùnchjere

Ca cade ssulu! -



Nota:

Piru in dialetto conflentese indica sia il frutto che l'albero.

Sciolla ( in dial. confl.:scioddra o sciodda): dirupo

penne : pende ( dal verbo pennere)

scordatizzu:dimenticato da tempo

'mparu: Appena ( nel momento in cui)

piccirillu: piccolo

abbiletta: scorge

pirillu: riccola pera

arruozzulare: cadere, rotolare

giovedì 22 ottobre 2009

lunedì 19 ottobre 2009

‘U sùrice’ e ra dùonnula


‘Na dùonnula e ‘nnu sùrice,

Stanati d’‘o pitittu,

De ‘nu muzziellu ‘e vìsali

S’ajjàru intra ‘nu strittu.

Cumpà disse ra dùonnula,

-Hai vistu cchi ppardia

Fujùta de miseria

S’ammacca a ‘sta manchia?

‘Un truovi cchiù ‘nna spica

Purzi ppe nna furmica!

A cchiru diestru, mmece,

Cce sta ru bbene ‘e Ddiu:

Prisutti a ddece a ddece;

Casu chi bbene mmiu!

Ccà ssupra nu’ sse tira...

Scugliuta ’ è ra campagna;

Ma llà, mmatina e ssira,

Sciampagnarìa e ccuccagna!

Ppecchì, ccumpà,. ‘un ce jamu

Cà puru nue scialamu?

- Ma cumu? De ‘st’atìzza

Tu vulère calare

Llà ssutta a tte ‘mbrattare

De zanchi e dde munnizza?

Iu, no! Quannu ‘a ricchizza

M’ha ttantu de custare,

Vuogliu, pardìu, ristare

Minnìcu, ma a ‘st’atizza.

Si tu nn ‘hai tanta gula,

Va scìnnecce tu sula!

domenica 18 ottobre 2009

‘U grilIu e ra maruzza (il grillo e la lumaca)

- Scinne! — disse ru grillu a ra maruzza
Sagliuta de ‘na spica a mmenz’atizza. –
—‘u sustiegnu è dde paglia e sse scapuzza! -

Ma chilla, nente ! Voze, ppe’ pprudizza,
A minzarola fare cchiù ttummuzza;
Ma càttedi a ra mmerza e addiu grannizza!

lunedì 27 luglio 2009

Juta e bbinuta (Andata e ritorno)

-‘Un ce jire cà cc’è ru cristarìellu!

Le dìssedi ‘nu gallu, ‘na matina.

- Me sturdu de ‘ss’aggiellu?

- Rispunnìu ra gallina.

Ed a ru vùoscu jìu; ma si nne vinne

Ccu ra capu jaccata e ssenza pinne!

‘U chiuovu ‘e ra vintariola

A ‘nnu muru ‘nchjuvatu

Cc’è ‘nnu chjuovu arruzzatu.

Pìenzica cce l’ha mmisu,

Va visca quannu, ‘u nannu

D’’o catanannu ‘‘e nannu.

A ru chjuovu cc’è appisu

‘Nu riuoggiu de chilli a ccuntrappisu.

Ogne mmenz’ura ed ura,

Spezza ra vintariola

E ‘nnu cuculu, cantannu, l’avvisu

Duna ca ‘u tiempu vola.

Stanotte, a mminzannotte,

‘Ssu càncaru d’aggìellu

spalanca ru purtiellu

E cccanta ‘sta canzuna,

Sunannu dudici ure ad una ad una:

—Cucù! Cchi ccapu tosta...

Cucù! ch’hadi su chjuovu...

Cucù! vide, e ‘u sse scosta!

Cucù! Resta ‘nchjuvatu...

Cucù! sempre a ‘ssu muru...

Cucù! resta a ru scuru...

Cucù! resta arruzzatu!

Cucù! ‘Na vintariola...

Cucù! chi nud’è cciota...

Cucù! bannèra vota...

Cucù! girija e bbola!

—‘A vintariola,

Mu gira e mmu vola.

Iu — disse ru chjuovu,

— De ccà nu’ mme muovu! —


martedì 21 luglio 2009

‘U pinu e ra canna

‘U libbìce

Passa e ddice

A ‘nnu pinu

‘E Rivintinu:

Quannu minu,

Fa’ ‘nu ‘nchinu.

-Mai fratìellu

Miu ed amicu!

Me struppìellu,

Ma ‘u’ mme chjcu

‘U libbìce

Passa e ddice

A ‘nna canna

‘E ‘n’autra bbanna:

— Quannu mìnu,

Fa’ ‘nu ‘nchinu.

— Signorzì!

Ca cumu no?

Ti nne fazzu

Puru trì,

Mo e mmomò! —

‘U Iibbìce

Sai cchi fice?

Ieri notte,

‘Mpuriàtu,

Ha mminatu

A cchiù ca potte.

‘A matina,

Cchi rruina!

D’ ‘a muntagna a ra marina,

Vidi tutta ‘na cisina.

Cime, gurami, truncuni,

Ppe’ ri chjani e ri cavuni,

Munti munti ammuzzillati,

Paru ccurpi de surdati

Stisi ‘n terra

Doppu ‘a furia de ‘na guerra.

Chiru pinu ‘e Rivintinu

Chi chjcare ‘u’ ss’è bbulutu

(Cchi ccritinu!)

È’ stinnutu

Luongu luongu a ‘nnu cuschinu.

Chira canna (cchid’aggisa!)

‘Na chjcata ad ogne unnata,

S’è ssarvata.

S’è ssarvata ed è ccum ‘era,

Sempre tisa,

Sempre azata,

D’ ‘o pidale a ra bbannèra!

Fa r’aggisa a ru critinu:

— Miegliu canna o miegliu pinu?

sabato 11 luglio 2009

‘A cerza’ e re canne

‘Nu jume. A re due bbanne

Cce su’ dde ccà, ‘nna cerza,

De llà, trimila canne.

‘A cerza (viramente ‘u’ d’è cchiù ccerza

De quannu ‘u truonu ‘a ridducìu ‘nn’ardune)

Ccu re cime e re radiche a ra mmerza,

E’ ccurcata a ‘nna rasa de cavune.

Virde e ssanizza,

Fo’ ra grannizza,

Fo’ ra firmizza,

Fo’ ra furtizza,

E ffina chi nu’ ffo’ stirradicata,

Unuràu ppe’ ‘nnu seculu

‘U vùoscu e ra cuntrata.

Mo nu’ bbale cchiù nnente!

Ccussì ccride ra gente.

Eppuru, v ‘assicuru

ch‘a mmie, ccu cchire ràdiche livate

Cumu vrazza a ru sule de livante,

Me pare cchiù dde prima ‘nu gigante

Ch‘aspetta pprimavere ‘mpampinate.

‘E canne tutte quante,

Ccu ll’anima vacante

E ‘nna bannèra l’una,

Ad ogne ffatta ‘e luna,

Se chjcanu d’ ‘a bbana

Chi ordina e ccummanna

Ru vientu duminante.

Passannu stamatina

De cccà ‘nnu stimature,

—‘Ss’ardune — l’haiu dittu – cchi bbalure

Te pare ca po’ avire?

Ma!... Cce pùotu bbinìre

Cientu cantàra ‘e ligna. A ddece lire,

Su’ ‘nnu migliaru ‘e lire.

E sse canne? — Sse canne? Quantu sunu?

—Trimila piedi — A qquattru sordi l’unu,

Valu ssiecientu lire. —

Nanna sente e ccussì scrive

Ccu ‘nnu jiritu a ra porta:

- Vale cchiù nna cerza morta

Ca trimila canne vive. —

martedì 30 giugno 2009

A pinna


‘Na pinna de curnocchja chi tinìa

Ssulamente ‘nu pregiu: ‘a liggirizza,

‘Nu jùornu, cumu ‘n‘urtima munnizza,

Vinne scupata a ‘nn‘àngulu de via.

E llà ss’ajjàu bbicinu a ‘nna distrutta,

Dicaduta ma nobbile famiglia:

‘Na scarpa, ‘nu culacchju de buttiglia,

‘Na corchja d’uovu e ‘nna tappina rutta.

‘U jùornu doppu, ‘u vientu de libbìce

‘Nn‘aria vulare ‘a fice,

E ra saglìu bbicinu a ra cchiù mmeglia,

A ra cchiù d’àuta e bbapurusa neglia.

‘A scarpa, a ‘ssa vulata,

Ristau ccu ttanta ‘e vucca spalancata,

E ddisse a re cumpagne d’ ‘o muntune

Chisse sunu furtune!

Nu’ ddicu iu; ma vue chi ‘m paragune,

Siti tanti rignanti,

Èccuve ancora ‘n terra a ttutti quanti.

Deccussì ttu, tappina,

Ch hai quazàtu ‘nu pede de rigina;

Deccussì ttuni, corchja, ch‘hai dunatu

Vita a ‘nnu pulicinu;

Deccussì ttu, culacchju. ch‘hai stipatu

Ppe’ ri cummìti ‘u vinu.

- E bbè? Chi cc’è dde nuovu? —

Disse ra corchia d’uovu.

A ‘stu munnu, quann’una

Tene ‘nnu puoculicchja de furtuna,

‘u’ ru sai ca fà ppassi de giganti

e marcia ssempre avanti?

‘U tuttu, cara scarpa, è ppemmu azata

Una è dde ‘n terra ‘n acinu, ca pue

arriva dduve vûe

E cce resta ‘nchiuvata...

- E’ bberu! È bberu! — disse ra vicina

donna tappina.

-PPè ssagliere scaluni a ccientu a ccientu,

vasta ssurtantu ‘na jujjata ‘e vientu.

E chine menu pisa

De cchiù rresta ssuspisa,

e nun càladi’ cchiù...

Ccussì ra pienzi tu?

Disse cculacchiu ruttu.

Iu no! Ppecchì, s’è bberu ch’a ‘stu munnu

A fortuna po’ ttuttu,

Nisciuna pinna d’ala

Po’ bìncere ‘na legge de natura

Chi dice: quann‘è ll’ura,

chin‘è ssagliutu, cala!

Si tu sapère quante pinne fice

Saglire supra ‘e neglie ‘ssu libbìce!

Ma ‘mparu ‘u tiempu se vutàu a livante

scinnnieru, ad una ad una, tutte quante.

E ssi ‘ssa niura ancore èdi ristata

Nu puocu cchiù ssuspisa,

de tutte l’àutre o menu pisa

O è cchiù ffurtunata.

Ma iu sugnu sicuru

Ca illa cade ppuru

E ra turnamu a bbìdere, cum ‘ieri,

Supra ‘stu muzzilluzzu de fumìeri...

Chir’apprìessu matina

Se l’ajjàru bbicina.