Contatti

domenica 26 giugno 2011

L'americanu - L'americano

 

  

 

 


                          I
    'A chiazza paisana è ccummigliata
De l'umbra de 'nu chjuppu sieculare;
'Ntuornu cce sta, mu ti cce pûe assittare,
'Nu sidile ccu dduppia scalunata.

   'A gente d''o paise, a bbesperata,
Si cce sole jjuncire, ppè ttagliare
I panni a ttutti quanti e ppe' sputare
Sintenze supra i fatti d' 'a jurnata.

   Chira sira cce stàvanu: 'u nutaru,
'U paracu, u' spizziale, l' avvucatu,
Sett'uottu vacabbunni e ru furgiaru.

   A ppuocu de l'America turnatu,
Cce stava ppuru Japicu, scarparu:
Catina d'oro e ccollu 'mpuosimatu.


                              II
  'U nutaru dicìu: -Chin 'è tturnatu
De l'America, cunta 'nna patuta:
'U vùommicu a ra juta e a ra vinuta,
L 'orait e il fait, sempre all'àutri datu.

   Ccu ll'arte fina d' 'o scarparu natu,
Japicu nuostru 'a vucca s'ha ccusuta
E mmancu 'na parola 'nn 'ha ddiciuta
De quannu si nn'è cca rrimpatriatu.

   Ppe' 'nnu bisuognu, chi a Ccicacu è jjutu,
'nn’ha ssempre, sutta 'st'arvulu, cuntatu,
filu ppe' ffilu, 'e cose ch 'ha bbiduti.

Tu sulu citu citu te si' statu;
ma, 'nsumma, cchi ppardiu t'è ssuccidutu?
'Un criju, arrassu sia, ca si' ammutatu! 

                              III
   -No, no! Gnornò! Ma la ragiuni vera
è che mi so’  faciuto americanu
e cci ho presa una parla forestera
chi non la 'ngaglia nnullu taliano.

   Ppe' mi dare a ccapire io vi dovèra
pparrare all'usu simprice nostrano;
ma como ca non 'ngaglio la manèra,
lu mussu mi 'mpurtiellu ccu lla manu. -

   -Male! -disse ru pàracu - Parrati!
Ca nue, ppe' qquantu ciucci ve capimu
cchiù assai de quantu vue nu' bbe pinzati.

   Gaddemma, bossu, stori, li ssapimu;
fait ed orait nni l'hamu 'mparati;
spiccàti puru, ca vi capiscimu! –

                              IV
   -Lu mundu nuovu, vi raccuntu, allura,
ch 'è ffattu 'e n 'autra sorta di manèra:
Llà gniorna quandu cca scinde la sera,
ovverosia cci arbija quandu scura.
 
   Non sulu, 'ma cumporma cangia ll'ura,
stracangia lla stagiuni; a pprimavera
la terra americana è una nivera
e llu granu lu viernu si matura.

   Ma chillu chi ti fa' traseculare
è cca tutte le fimmine su' dditte
uomini, all'usu luoru di parrare.

   Le strate, tantu storte ca deritte,
puro ca sono larghe quanto il mare,
per ogne americano sono stritte!


                            V
   E lle case? io mi pierdu allu cuntare!
Su' ccase chi vi fannu sbalurdire!
Ppi ddittu d'autri, senza le bbidire,
nisciunu se le ppò raffigurare!

   Ccu chiste case nostre a lle bbulire,
pirdùnane, Signure, cumpruntare,
sarebbi, comu fussi, ddi vulire
un moscarino a un ciuccio abbicinare !

   Sono tant'arte chi 'u bbi saccio dire-
Teneno armeno cento e passa piani-
Parca allu cielu vòrranu saglire-

   La pieju casa di l'americani,
potesse, armeno armeno, cuntinire,
de chisti nuostri, tri paggesi sani!

   Oh, guarda! Pperché il mussu cci ha ttinciuto
questo bramboccio? Ti lu si' ppittato
comu l'americane o t'hai manciato
lu cezu muru, morto assai cunchjuto?

   Io puro sobbra il pede so' ssagliuto
e mmi nde sono pròpito scialato;
ppricchì lu cezu muru vo' mmanciato
di 'ncapo e nnon a ttàvola servuto-

   Il meglio muro, a mmie, quand'è ttoccato
di mano strana, a ggiro d'un minuto,
lo stòmaco m'ha ssempre rivotato.

   Ca di quanno a Ccicaco sono juto,
mi so' ffatto di vocca dilicato
e nnon mmi nnocio manco lo mio sputo!

   Chi non ha bbisto ponte Broccolino,
vi l'assicuro, non ha bbisto nente!
Cà chillo è pponte! Un ponte viramente
como non cci nde sta ppe' ccà bbicino!

   Tene lli piedi, ma non ha vortino.
È ffatto di li nuostri diffirente;
a 'mmenzu cielu si ndi sta ppindente,
ligato ad uno sciarto mascolino!

   E, ppoi cchi atezza, quanno lo guardate!
A mmodo stesso ca 'no cagnolino
mi passa ssotto l'anche scancarate,

   ccossì, ppe' sotto ponte Broccolino,
cci po' ppassare, cco lle vele azate,
anche il più grosso culusseo marino!

   Io di prufissione ero scarparo,.
ma quandu jivi llà, restai 'ncantato!
Cà chillu chi li mastri mi 'mpararo,
vitti ca cc'era, ppròpito, appizzato!

   'A furma, a suglia, a 'nzita, 'u puntijato,
a nnenti, propiu a nnenti, mi giuvaro;
cà ppi ffare cussì di scarpe un paru,
passave un mise e mmancu eri sbrigato!

   Imbegge, senza studio e ssenza scola,
llà cc'è ccomu 'na machina di latta
chi pàrica cci manca lla parola.

   Io non bbi saccio dire com 'è ffatta;
ma como cà cci menti un pò di sola,
la scarpa ti sortisce bell'e ffatta! -

   -Madonna, bbumma! --Ah, no? Non ci criditi?
Vi pare il mio trascurzu stravacante ?
E bbue dicintincillu a cchi voliti
E bbi dirà ch'è bbirità lampante.

   A stu' paisi, già quantu ca siti,
di lu cchiù àutu all'urtimu bracciante,
d'essere non si sa cchi bbi criditi,
e llu cchiù ddottu, 'mbece, è 'nnu gnurante!

   Spegie Vussugnuria, regiu nutaru,
chi di 'ssu modu stupitu riditi
e ddi giabatte non baliti 'un paru!

   Già, si tu fussi jutu a cchille bbanne,
difficirmente, scemo comu siti,
facivi intra Cicaco un atto...granne! -
'Na risatuna. 'E tutti scurridutu,
a ra facce 'na vampa le saglìu,
e ssenza dire mancu: ve salutu,
giràu ssupra 'nu taccu e si nne jiu!

   'U cottu  de zigrinu, a ddui spartutu,
a re bbanne d'arrieti le vattìu,
e llestu, cchiù dde quannu era bbinutu,
'nu zùchiti de scarpe se sintìu!

   'A mugliere, cumporma fo' arrivatu,
ppecchì puru a r'America era stata,
le disse: -Mi pariti un po' 'nzirratu. -

   -No, no! Gnornò! Vi siti assai sbagliata;
ma criju ch 'era mmiegliu si ristatu
mi forra ccu lla vucca 'mpurtillata!-


 

martedì 21 giugno 2011

‘u grillu zuoppu - Il grillo zoppo


-  Ppecchì - mme disse Mmamma,
-   Tuorni a ra casa ccu ‘nna sula gamma
-  Ppecchì dde ‘nu vigliaccu
L’àutre me su’ rristate ‘ntra ‘nu chiaccu!

‘Ntramente mi nne jìa
Ppe’ ‘nna missata d’acquazzina affusa,
Turmientu d’autri, ma dilizzia mia,
Cantava ‘na canzuna ‘ntuossicusa.

A ‘nna bbotta, ‘na manu se stinnìu:
Tiràu ru chiaccu ed iu
ristai senza parola,
Pigliatu a ra tagliola!

  Ah, si sapissi, Mammarè, cchi ppena
Pruvàu ‘st’anima mia, libbira nata,
Quannu se ‘ntise e sse vidiu ligata
A ‘nnu  filu de vena!

Gridai,  squatricijài,
Satài, me lazzarai,
Ppe’ tturnare de nuovu a ra missata
Dduve, allegru e ccuntientu,
‘A vita haju passata,
Libbiru cumu vientu!
Stamatina, ccu ‘nn’urtimu strappune,
me sugnu, finarmente, llibbiratu
de  chiru capizzune.

U sangu èdi  schicciatu
Russu, cume ‘na vampa, ‘e cinque banne
E ru dulure è statu,
Crìdeme, mamma, viramente granne.

Ma  cchi mme ‘mporta? tra de mie haju dittu
- mu è sempre bbenedittu
‘u sangu chi se spanne,
si ‘n terra lassa scrittu,
ppe ‘mparamientu de l’umanità :
viva ra  libbirtà !-

venerdì 3 giugno 2011

‘u mierulu e ru viscignuolu



   Chira notte, n’agiellu
cantava ccussi bbiellu,
cantava ccu nna vuce
ccussì  tènnara e dduce,
chi successe llà ‘ntuornu ‘nu ribbiellu.
   Ogni ffrusculu tannu ammasunatu
se rispigliau ‘ncantatu
e ppe sse ‘mmarzamare
l’anima a ra canzona
chi sagliadi a ra luna,
stinnìa re ricchie e trattinia ru jatu.
   Era nnu viscignuolu chi cantava
Intra nu ruvittaru
e cchiru cantu chiaru,
tennaru, friscu, caru
a ru core parrava!
   Cchid’accientil
Cchi lamienti!
Cchi ttirate
‘nzuccarate!
Cchi bbutate
appassiunate!
   Chira vuce
ccussi dduce,
zerte vote de lamientu,
zerte vote de cuntientu,
ccu ru vientu
l’ariu l’ariu se spannia,
 jia, vinìa
e mmintia
a ru core ‘na ciumia
mo de ggioia e dd’alligria.
mo de chiantu e ppucundria.
   Nu cane ch’ogne ttantu
ppe ffare nu dispiettu a ra furtuna
latravadj a ra luna,
chira notte, a ru ‘ncantu
tennaru de ssu cantu
luntanu e appassiunatu,
ristau ccu ru langùru a mmienzu jatu.
   Na ciuccia spinturata,
a cchira jumarata
de suoni e dd’armunia
ch’a ru cielu saglia,
fo’ tanta l’alligrizza
chi ruppe ra capizza
e ssupra l’erva, china
de coccia d’acquazzina,
se fice qquattru o cinque ‘mpruscinate
ppe’ ra gran cuntintizza!
   Doppu nu quartu d’ura,
chiru cantu finiu.
Ma de na troppa scura
‘na vuce se sintìu;
   ‘U viscignuolu dicènu ca ‘ncanta
ra gente, quannu canta.
È’ bberu; ma fa sempre  na sunata
E mmo putèra dd’essere canciata.
Ca pare, arrassusia,
A tiritela de ‘na litania!
-        
   -Chin’è ssu criticu
 malu parrante? –
disse nna pullula
menza giurante!-
-Chine po’ dd’essere?
N’autru cantante!
Cumu  mpatti era statu
nu mièrulu abbragàtu !