'A pignata è 'nu rugagnu
Dduve è d'usu mu tinimu
Carne frisca sempre a bagnu
Brodu buonu mu facimu.
Tutti dicenu ca 'un c'è
Mmeglia tazza 'e cunsummè-
6 maggio 22
'A pignata è 'nu rugagnu
Dduve è d'usu mu tinimu
Carne frisca sempre a bagnu
Brodu buonu mu facimu.
Tutti dicenu ca 'un c'è
Mmeglia tazza 'e cunsummè-
6 maggio 22
' A quadara è 'nu rugagnu,
Rame fore ed intra stagnu,
Quannu vulle, ppara para,
Si cce sciala 'nna cucchiara,
Mo trasiennu e rriminannu,
Mo nisciennu e mo stricannu.
7 maggio 1922
- Cumu me viestu?
- Cumu vue tu.
'mpirò fa priestu
- Me viestu blu?
-Oie se suda,
Vestete nuda!
8 APRILE 1930
' U tilefunu è 'nnu 'mmutu
Chi 'u' simiglia a ru nustranu
Ed è fattu 'nu salutu
Ppe' mannare de luntanu:
Ma si 'u' bbo' ra Signurina
Nu' sse trase a ra cabina!
3 maggio 1922
M'ha ddittu mastru 'Ntoni
' A giuvintù de moni
È ffatta de ricotta.
S'ammucciadi a 'nna bbotta!
Mmece 'sta vecchiarella
De pasta antica è ffatta;
Cummatte, s'arrabbatta
Cchiù de na quatrarella!
13 giugno 1924
Dal quindici febbraio al trenta maggio
Del millenovecentoventidue
Stette Butera in questo eremitaggio
Per meglio ritemprar le forze sue,
Venne malato in quel di Ragazzano
E se ne ritornò vegeto e sano.
Sia benedetta l'ospital dimora
E la Padrona ed il Padrone ancora.
È ru furnu 'nu limmune
Supra sutta rivutatu,
Quannu è bbuonu quadijatu,
De na speggie de purtune
CCi se 'mpila para para
'Na pardiu longa de pala.
5 maggio 1922
Supra 'ste vrazza puortu
'nu granne amure muortu.
Cumu 'nu passu fazzu,
' U vasu e me l'abbrazzu.
'Nzo duve vaju ragu
'Ss'amure forte e ssantu,
'U vasu ed ogne ttantu
De lacrime l'allagu.
Amure, amure muortu
Ccu mmie sempre te puortu,
Chi si nne po' scurdare?
Sapisti tantu amare!
Amure, amure forte
Ccu ttie fin'a ra morte
L'anima mi se strince
ed ogni ppena vince!
22 maggio 1922
'A pistola è nn'arma curta
Ccu ra canna azzarijata.
A ru grillu 'mparu s'urta
Scaraventa 'nna pallata.
Cumpà. ppecchì se ferranu
Ciucci, cavalli e muli?
- Ppecchì? - Ppecchì nu' rescenu
A 'sse firrare suli.-
Madonna cumu jazza! Cummigliati
Se su' ri ciaramili. Ppe' ddemane
Si dura de ccussì muorti gnilati
I riepuli trovamu tane tane.
E nno riepuli suli! 'Ntisicati
Ajjamu cristiani e cristiane
A 'sse catoia dduve su' rristati.
Senza n'asca de ligna e senza pane!
' A notte me sunnai 'na quatrarella
Chi caminava nive nive, stanca
Scapilli, sula sula e 'n camisella.
Tutt'a 'na vota catte a manu manca
Diciennu sulamente: Mammarella
E ll'attirau cchira nivera janca!
7 maggio 22
Cchid'aria annuvulata!
'A terra è ffridda e mmuta...
Quanta nive è caduta!
Me sientu puru l'anima 'nchiatrata!
'U cielu cchiù sse scura!
' A cerza è spampinata!
E sta neglia gnilata
Me pisa cumu 'n core 'na spintura !
Visca ru vientu a 'ss'uorti.
Sugn'orfana ristata,
Culinuda e 'ncamata...
Morte, cchi aspietti cchiù mmu mi nne puorti?
Ragazzano, 16 aprile 1922 (Pasqua)
Fuorzi pecchì dde pinna eranu nati
Zerti cani 'ncamati
Passavanu ppe' tanti littirati...
Cridiennuse de l'autri cchiù struiti
Cchiù ggappi e cchiù squatriti,
Penza, ripenza e ppenza
Pinzaru dde furmare
'Na liga tra de illi, a 'nn'accurrenza
Ppe ss'ajutare.
I cani d'autra razza eranu scrusi,
Cumu tanti rugnusi,
Doppu 'ss'affruntu, chilli
De pilu, ppe' ddispiettu,
'A pigliaru dde piettu
E nne ficeru 'n'autra tra de illi.
I cani de pagliaru
De mmidia se pigliaru
E nn'autra nne furmaru.
E ccussì, se capisce
Ficeru ll'autri cani
Ma sempre tra de illi e mai tra strani.
A qquantu mi se dice
'A razza mo è ffilice...
'Mpatti, 'na sira tardu, a 'nna vinella
N'errama canicella
Stava rinniennu a Ddiu l'ossa e ra pella.
Truvannese a passare
De llà 'nnu Presidente
Caninu, s'accustau pped'ajutare
Chill'anima dulente.
Ccu ttuttu ch'era scuru,
Capisciudi chin'era a ru languru
E ddisse: -Pue cripare, nun t'ajutu!
S'appone ru statutu!
- Sarvame, Prisidé, Nu' sugnu morta
Ma piennu de nu filu..
- E a mmie cchi mmi nne 'mporta?
Tu si' dde pinna ed iu sugnu de pilu.
Quannu, l'haju davanti, m'affruntava
A brazz'aperte 'ncuntra me vinia;
L'anima e re prunelle le lucia
A ccu ru core' 'n manu m'accramava.
Ccu 'nna guardata sula chi me dava
s'addunava ru tiempu chi facia;
E ss'era colarusu s'affriggia
e s'era allegru si nne cunzulava.
E mmo? Mo, puru mo, si 'e Rivintinu
Passu a ri chiani de Dicollatura
Guardu a mmajorca simminati e a llinu,
Eccute ca te viju a Rrusarinu
Azare 'u marmu de 'na sipurtura
Ppe' mme currire, risule, vicinu.
Cicciu Gianani ogne matina passa
'Ssu corzu corzu ccu 'na pilirussa,
Cicciu fatiga ppe' 'un pagare tassa!
10 gennaio 1927
'Nu Capurale ch'ha ri suonni 'nquieti
Ccu ru Furieri sue s'èdi affruntatu
L'ha dittu: - Cammirà , stamune quieti!
Sientu 'nu malu fietu de vrusciatu.
Mo chi s'è 'ssa'utru vientu scatinatu,
A meglia cosa è mu turnamu arrieti,
Si nno, 'ssu graniciellu ch'hai chiantatu
Me spagnu ca 'sta vota nu' ru mieti|!
- Ma cumu? Fin' a mmo nu' mm'havie dittu
ch'arrieti ad ogni ccuostu nu' sse torna?
E mmoni deccussì marci dirittu?
Chi Ccapurale si', quannu a na gorna
d'acqua t'affuchi, cumu 'nu cuscrittu?
Mo, vue o nu' bbue , t'hai de rumpire 'e corna!
-
'U salutu rumanu
Chi te fazzu, a re vote, ccu ra manu
'U fazzu sempre ccu' nnu scopu sulu:
Ppe' tte dire: va piglialu a ru culu.
3 aprile 1924
Sant'Antoni
Ieri, prima mu parti, o Donnu 'ntoni,
L'aguri me scurdavi de te fare;
Unu, ma grande, ti nne fazzu moni:
Te pozze ra Madonna 'mprosperare.
V. Butera
12 giugno 1925
Quannu suliemu jire cummigliate,
'U miedicu, ppe' nummu se vidia
'U 'nniestu supra 'e vrazza nne facia.
Mo chi juamu spogliate,
Ppe' nummu nni se vide, iu pienzu e ddicu
Ca l'avera dde fare a ru villicu.
12 marzo 1929
‘U ragnu e ru rede
De Diu ccu’ ru cumpùartu
Ieri matina è mùortu
Don Pietru Cusintinu,
‘Nu vìecchjiu nuvantinu
Càrricu de cuntànti
Fatti ccu’ ri briganti.
Affrittu, affrittu forte
‘u nipùte ha cchjiudùtu
‘e finestre e re porte;
de nìuru s’è bistùtu.
E mo ciance a jiurnàta
Chiru povaru nannu a quannu a quannu
E ‘a rroba l’ha llassata.
‘Nu ragnu, a nnu cumpagnu
Chi saglie muru muru,
dice: - Ppecchì ‘stu scuru? –
-Mah, ppe’ ru luttu strittu
De ‘stu povaru affrittu
Chi ‘un bo’ ppemmu se vide
Cumu ‘u core le ride! –
De ssu passu
Ogne bota chi passu
campìju, guardu e ddicu:
- Pìecure lente e ppìecuràru grassu! –
Si jamu de ssu passu,
va vide ad annu nùovu
cchi ccaspìta cce trùovu! –
-Cce trùovi ‘nu vulìce-
‘u cagnùolu me dice.
Tu si', ccaru Jinnaru
De core ppe' ddaveru;
Tu si' 'nn'amicu raru;
Tu si' 'nn'amicu veru.
'Un tieni dente amaru.
'Ud'hai malu pinzieru.
Si' ttantu bbuonu e ccaru,
Ma 'u' ssi'... tantu sinceru.
E cumu tanti e ttanti
Chi paru bbuoni e qquieti,
L'amicu fai d'avanti
e ppue parri.... d'arrieti!
Ragazzanu 12 aprile 1922
De funtana 'na cannella
'Ncumpidenza a 'nna spurtella
Dimannau: Si cce pruvèra
'Un te pare ca t'inchièra?...
- No, cumpagna! Sugnu tutta
Sprantumata, rutta e strutta,
Ppe' dde chiù, sugnu de sprinchi
L'acqua funne e quantu minchi!
20 febbraio 1922
sprantumata: ridotta in pezzi; sbriciolata.