Contatti

domenica 17 luglio 2011

‘A carità ppecchì sse fà?

‘A carità ppecchì sse fà?



‘Nu gattu dùomitu
Viecchiu, spinnatu,
Chjnu de règani
Lientu, ‘ncamatu,
A nn‘autru gattu
Cuntau ‘stu fattu:
L‘àutra duminica,
Povaru affrittu,
Ppe’ ru santissimu
‘Mpàmiu pitittu,
A ‘nnu stracòmmudu
Gattu nustranu
Appi de stènnere
‘Sta mùscia manu.
Ma chiru nobbile
(M’era pparente
Quann‘era ppovaru,
Mo’ nu’ mm’è nnente!)
Me guardàu ttrùvule
‘Ngrignàu ru dente
E ddisse: — L’anima
Jetta, pizzente! —
Sbattìu ri ‘nguanti.
Passàudi avanti!
Tu chi si’ ppraticu
De mie vûe dittu
Dduve po’ spìncere
Santu pitittu?
Vile fà ffare
Puru ‘nu gattu
Ch‘è statu fattu
Ppe’ ‘u’ ss‘allurdare.
Ed iu (pinsannucce
Mi nne vriguognu)
 Sempre ppe’ ll’èrramu,
Santu bisuognu,
L’àppi de stennere
Mo’, n’autra vota,
‘Sta manu ciota!
Nume de Ddiu!
Cchi ssuccidìu?
Chiru fitusu
Superbiusu,
M’accarizzau,
Me cumpurtau
E mme dunau,
Ccumpagnu miu,
‘U bben ‘e Ddiu!


giovedì 7 luglio 2011

'I vagni 'e Caronte


‘I vagni ‘e Caronte


Rugnusi, squallarati,
Cinanchi, scudillati,
Ciunchi, sciancati, muti,
Sbalinchi e ccuoscinuti,
Vinìtive a Jjittare intra ‘sta fonte,
Si vuliti sanare, de Caronte.

Rizette, midicine,
Miedici, spizzìrìe,
Su’ tutte mpacchiatine,
Su’ tutte fissarie.

‘E radiche pistate,
‘E carte sinapate,
Su’ ppropiu cumu l‘uogliu quadijatu
A cchira banna untatu:
Unu spenne, se minnica,
Resta cciuncu e sse strafrica!

Ma si vo’ ppe mmu se cura,
Mu se sana e sse spricura,
S’ha dde jire a  ‘mpruscinare
A ra fonte
De Caronte!

Chilla è nn’acqua
Ch ‘a ri muorti puru cole;
Chine vadi e ssi cce sciacqua
Chira banna chi le dole
Intra mancu na simana,
Granne o picciulu, se sana!

Nesce ll’acqua surfurigna
De na petra carcarigna;
Fà nna gorna e bbulle ppara
Cumu dintra na quadara;
Nnè cce vuolu ffrasche e lligna,
Ca l’attìzza nna magara.

Mo, llà d’intra, amicu caru,
Cc’è nna vera spizziria:
Cc’edi fierru, cc’edi azzaru
E cc’è... mmarva primintìa.

Cc’è brumuru,
Cc ‘è juduru,
Cc’è nnitratu
E cc’è ssurfatu,
Chi s’aggiuva
Ttantu a ll’uva,
Te figuri a nnu malatu!
  A bbuntà dess’acqua è ttanta
Chi ‘u r’appatta ll’acqua santa!
Chira cagna de quadara,
Dduve attizza ra magara,
Quannu vulle ppara para,
Fa mmiraculi a mmigliara.

 Iu cuntare nne putèra
Nna filèra; ma na dea ppemmu n ‘aviti
 vinne dicu tri, sentiti.

A ra Bella nu quatraru
caminavadi accruccatu.
Edi jutu,
s’è jjittatu
paru paru
 a chir’acquaru.
E ru mpisu,
doppu mancu nu minutu,
nn‘è nisciutu
n ‘atra vota addirizzatu,
tisu tisu
e azzariatu.

I dicotti
e ri cirotti
ti l’avianu lassatu
accruccatu,
ammusciatu
e sminnicatu.

A nna ciopa de Sammata
de na banna delicata
le pennia na cosa ujjata...
Povarella a nna forzata
cica s’era sguallarata.

U dutture le dicia:
bella mia chista è guallara mvicchiata
 e cce’ vo’ nna fuorficiata.
 ppecchì l’uogliu quadijatu
cc‘è appizzatu.
Si te spagni
 va’ a ri vagni.
 Lla te crepa ssula sula,
 e scula e ssana
 a nna simana.
Chilla è juta,
 s’è sciacquata
 chira bbanna dilicata
 e a Sammata
 senza vummula è turnata!
Chi ffuntana:
cula, scula lava e sana!

Na quatrara ‘u’ ffacia ffigli
u maritu nne vulia
e r’affrittu, spersu jia
pe pariri e ppe ccunsigli.

Capitannu ad Angillitu
 ccu ‘nu ciuotu de maritu,
 a ddo Mmicu ccè trovau
 e ru... ru... cunsurtau.
-S’è ppe cchissu chi te lagni
 udd’avire nulla pena!
 Vieni, fatte quattru vagni
a Ccaronte e... niesci prena.
 Cumu mpatti mi si dice
 ch‘ari nove misi fice
‘na pariglia,
 ‘na cucchiata
 ch ‘assimiglia spiccicata
 a r’amicu miu ddo Mmicu!
‘U maritu grida ancora:
oh! cchid’acqua flgliarola!



 


domenica 26 giugno 2011

L'americanu - L'americano

 

  

 

 


                          I
    'A chiazza paisana è ccummigliata
De l'umbra de 'nu chjuppu sieculare;
'Ntuornu cce sta, mu ti cce pûe assittare,
'Nu sidile ccu dduppia scalunata.

   'A gente d''o paise, a bbesperata,
Si cce sole jjuncire, ppè ttagliare
I panni a ttutti quanti e ppe' sputare
Sintenze supra i fatti d' 'a jurnata.

   Chira sira cce stàvanu: 'u nutaru,
'U paracu, u' spizziale, l' avvucatu,
Sett'uottu vacabbunni e ru furgiaru.

   A ppuocu de l'America turnatu,
Cce stava ppuru Japicu, scarparu:
Catina d'oro e ccollu 'mpuosimatu.


                              II
  'U nutaru dicìu: -Chin 'è tturnatu
De l'America, cunta 'nna patuta:
'U vùommicu a ra juta e a ra vinuta,
L 'orait e il fait, sempre all'àutri datu.

   Ccu ll'arte fina d' 'o scarparu natu,
Japicu nuostru 'a vucca s'ha ccusuta
E mmancu 'na parola 'nn 'ha ddiciuta
De quannu si nn'è cca rrimpatriatu.

   Ppe' 'nnu bisuognu, chi a Ccicacu è jjutu,
'nn’ha ssempre, sutta 'st'arvulu, cuntatu,
filu ppe' ffilu, 'e cose ch 'ha bbiduti.

Tu sulu citu citu te si' statu;
ma, 'nsumma, cchi ppardiu t'è ssuccidutu?
'Un criju, arrassu sia, ca si' ammutatu! 

                              III
   -No, no! Gnornò! Ma la ragiuni vera
è che mi so’  faciuto americanu
e cci ho presa una parla forestera
chi non la 'ngaglia nnullu taliano.

   Ppe' mi dare a ccapire io vi dovèra
pparrare all'usu simprice nostrano;
ma como ca non 'ngaglio la manèra,
lu mussu mi 'mpurtiellu ccu lla manu. -

   -Male! -disse ru pàracu - Parrati!
Ca nue, ppe' qquantu ciucci ve capimu
cchiù assai de quantu vue nu' bbe pinzati.

   Gaddemma, bossu, stori, li ssapimu;
fait ed orait nni l'hamu 'mparati;
spiccàti puru, ca vi capiscimu! –

                              IV
   -Lu mundu nuovu, vi raccuntu, allura,
ch 'è ffattu 'e n 'autra sorta di manèra:
Llà gniorna quandu cca scinde la sera,
ovverosia cci arbija quandu scura.
 
   Non sulu, 'ma cumporma cangia ll'ura,
stracangia lla stagiuni; a pprimavera
la terra americana è una nivera
e llu granu lu viernu si matura.

   Ma chillu chi ti fa' traseculare
è cca tutte le fimmine su' dditte
uomini, all'usu luoru di parrare.

   Le strate, tantu storte ca deritte,
puro ca sono larghe quanto il mare,
per ogne americano sono stritte!


                            V
   E lle case? io mi pierdu allu cuntare!
Su' ccase chi vi fannu sbalurdire!
Ppi ddittu d'autri, senza le bbidire,
nisciunu se le ppò raffigurare!

   Ccu chiste case nostre a lle bbulire,
pirdùnane, Signure, cumpruntare,
sarebbi, comu fussi, ddi vulire
un moscarino a un ciuccio abbicinare !

   Sono tant'arte chi 'u bbi saccio dire-
Teneno armeno cento e passa piani-
Parca allu cielu vòrranu saglire-

   La pieju casa di l'americani,
potesse, armeno armeno, cuntinire,
de chisti nuostri, tri paggesi sani!

   Oh, guarda! Pperché il mussu cci ha ttinciuto
questo bramboccio? Ti lu si' ppittato
comu l'americane o t'hai manciato
lu cezu muru, morto assai cunchjuto?

   Io puro sobbra il pede so' ssagliuto
e mmi nde sono pròpito scialato;
ppricchì lu cezu muru vo' mmanciato
di 'ncapo e nnon a ttàvola servuto-

   Il meglio muro, a mmie, quand'è ttoccato
di mano strana, a ggiro d'un minuto,
lo stòmaco m'ha ssempre rivotato.

   Ca di quanno a Ccicaco sono juto,
mi so' ffatto di vocca dilicato
e nnon mmi nnocio manco lo mio sputo!

   Chi non ha bbisto ponte Broccolino,
vi l'assicuro, non ha bbisto nente!
Cà chillo è pponte! Un ponte viramente
como non cci nde sta ppe' ccà bbicino!

   Tene lli piedi, ma non ha vortino.
È ffatto di li nuostri diffirente;
a 'mmenzu cielu si ndi sta ppindente,
ligato ad uno sciarto mascolino!

   E, ppoi cchi atezza, quanno lo guardate!
A mmodo stesso ca 'no cagnolino
mi passa ssotto l'anche scancarate,

   ccossì, ppe' sotto ponte Broccolino,
cci po' ppassare, cco lle vele azate,
anche il più grosso culusseo marino!

   Io di prufissione ero scarparo,.
ma quandu jivi llà, restai 'ncantato!
Cà chillu chi li mastri mi 'mpararo,
vitti ca cc'era, ppròpito, appizzato!

   'A furma, a suglia, a 'nzita, 'u puntijato,
a nnenti, propiu a nnenti, mi giuvaro;
cà ppi ffare cussì di scarpe un paru,
passave un mise e mmancu eri sbrigato!

   Imbegge, senza studio e ssenza scola,
llà cc'è ccomu 'na machina di latta
chi pàrica cci manca lla parola.

   Io non bbi saccio dire com 'è ffatta;
ma como cà cci menti un pò di sola,
la scarpa ti sortisce bell'e ffatta! -

   -Madonna, bbumma! --Ah, no? Non ci criditi?
Vi pare il mio trascurzu stravacante ?
E bbue dicintincillu a cchi voliti
E bbi dirà ch'è bbirità lampante.

   A stu' paisi, già quantu ca siti,
di lu cchiù àutu all'urtimu bracciante,
d'essere non si sa cchi bbi criditi,
e llu cchiù ddottu, 'mbece, è 'nnu gnurante!

   Spegie Vussugnuria, regiu nutaru,
chi di 'ssu modu stupitu riditi
e ddi giabatte non baliti 'un paru!

   Già, si tu fussi jutu a cchille bbanne,
difficirmente, scemo comu siti,
facivi intra Cicaco un atto...granne! -
'Na risatuna. 'E tutti scurridutu,
a ra facce 'na vampa le saglìu,
e ssenza dire mancu: ve salutu,
giràu ssupra 'nu taccu e si nne jiu!

   'U cottu  de zigrinu, a ddui spartutu,
a re bbanne d'arrieti le vattìu,
e llestu, cchiù dde quannu era bbinutu,
'nu zùchiti de scarpe se sintìu!

   'A mugliere, cumporma fo' arrivatu,
ppecchì puru a r'America era stata,
le disse: -Mi pariti un po' 'nzirratu. -

   -No, no! Gnornò! Vi siti assai sbagliata;
ma criju ch 'era mmiegliu si ristatu
mi forra ccu lla vucca 'mpurtillata!-


 

martedì 21 giugno 2011

‘u grillu zuoppu - Il grillo zoppo


-  Ppecchì - mme disse Mmamma,
-   Tuorni a ra casa ccu ‘nna sula gamma
-  Ppecchì dde ‘nu vigliaccu
L’àutre me su’ rristate ‘ntra ‘nu chiaccu!

‘Ntramente mi nne jìa
Ppe’ ‘nna missata d’acquazzina affusa,
Turmientu d’autri, ma dilizzia mia,
Cantava ‘na canzuna ‘ntuossicusa.

A ‘nna bbotta, ‘na manu se stinnìu:
Tiràu ru chiaccu ed iu
ristai senza parola,
Pigliatu a ra tagliola!

  Ah, si sapissi, Mammarè, cchi ppena
Pruvàu ‘st’anima mia, libbira nata,
Quannu se ‘ntise e sse vidiu ligata
A ‘nnu  filu de vena!

Gridai,  squatricijài,
Satài, me lazzarai,
Ppe’ tturnare de nuovu a ra missata
Dduve, allegru e ccuntientu,
‘A vita haju passata,
Libbiru cumu vientu!
Stamatina, ccu ‘nn’urtimu strappune,
me sugnu, finarmente, llibbiratu
de  chiru capizzune.

U sangu èdi  schicciatu
Russu, cume ‘na vampa, ‘e cinque banne
E ru dulure è statu,
Crìdeme, mamma, viramente granne.

Ma  cchi mme ‘mporta? tra de mie haju dittu
- mu è sempre bbenedittu
‘u sangu chi se spanne,
si ‘n terra lassa scrittu,
ppe ‘mparamientu de l’umanità :
viva ra  libbirtà !-

venerdì 3 giugno 2011

‘u mierulu e ru viscignuolu



   Chira notte, n’agiellu
cantava ccussi bbiellu,
cantava ccu nna vuce
ccussì  tènnara e dduce,
chi successe llà ‘ntuornu ‘nu ribbiellu.
   Ogni ffrusculu tannu ammasunatu
se rispigliau ‘ncantatu
e ppe sse ‘mmarzamare
l’anima a ra canzona
chi sagliadi a ra luna,
stinnìa re ricchie e trattinia ru jatu.
   Era nnu viscignuolu chi cantava
Intra nu ruvittaru
e cchiru cantu chiaru,
tennaru, friscu, caru
a ru core parrava!
   Cchid’accientil
Cchi lamienti!
Cchi ttirate
‘nzuccarate!
Cchi bbutate
appassiunate!
   Chira vuce
ccussi dduce,
zerte vote de lamientu,
zerte vote de cuntientu,
ccu ru vientu
l’ariu l’ariu se spannia,
 jia, vinìa
e mmintia
a ru core ‘na ciumia
mo de ggioia e dd’alligria.
mo de chiantu e ppucundria.
   Nu cane ch’ogne ttantu
ppe ffare nu dispiettu a ra furtuna
latravadj a ra luna,
chira notte, a ru ‘ncantu
tennaru de ssu cantu
luntanu e appassiunatu,
ristau ccu ru langùru a mmienzu jatu.
   Na ciuccia spinturata,
a cchira jumarata
de suoni e dd’armunia
ch’a ru cielu saglia,
fo’ tanta l’alligrizza
chi ruppe ra capizza
e ssupra l’erva, china
de coccia d’acquazzina,
se fice qquattru o cinque ‘mpruscinate
ppe’ ra gran cuntintizza!
   Doppu nu quartu d’ura,
chiru cantu finiu.
Ma de na troppa scura
‘na vuce se sintìu;
   ‘U viscignuolu dicènu ca ‘ncanta
ra gente, quannu canta.
È’ bberu; ma fa sempre  na sunata
E mmo putèra dd’essere canciata.
Ca pare, arrassusia,
A tiritela de ‘na litania!
-        
   -Chin’è ssu criticu
 malu parrante? –
disse nna pullula
menza giurante!-
-Chine po’ dd’essere?
N’autru cantante!
Cumu  mpatti era statu
nu mièrulu abbragàtu !

giovedì 26 maggio 2011

A mussarola - La museruola


‘A mussarola


‘Nu patrune sprigugnatu,
A ‘nnu cane spinturatu,
 Appricau ra mussarola,
 Mu le strunca ra parola.

L ‘àutra notte, ‘na fuìna,
Le scannàudi ‘na gallina.

-Cumu va disse ru ‘mpisu 
Ca ‘u’ mm’hai datu nullu abbisu?
E ru cane spinturatu:
Va cà tu m’ha’ ‘mmavagliatu!

 

martedì 10 maggio 2011

‘A jumenta e ra pullitra



‘Na pullistrella ccu ‘nna stilla ‘mprunte
Arrija apprìessu appriessu a ‘nna jumenta.
Ha ru core de zuccaru, è ccuntenta
E llisciu e cchianu le pare ogne mmunte!

‘A mamma chi de ligna carricata
Assacca a ‘nna ‘nchjanata
Ed è ccussì ssudata
Chi guala guala fuma,
Cumu si mmuolicata
Fora a ‘una neglia ‘e scuma,
Fa ‘na capuzzijata
E re dice: te ‘nganni,
Povara pullitrella;
‘Sta vita chi te pare ttantu bbella
E’ cchjna de pirogati e dd’affanni!

Vulisse ppropiu Ddiu
Ppe mmu me spagliu iu!

     Ma tra ‘nu paru d’anni
Quannu ‘stu durzu ‘ncigna
A carrijare ligna
Cumu stu durzu miu, ,
Tannu mi nn‘addimanni!

venerdì 29 aprile 2011

Vittorio Butera dai "cunti" alle favole.


Rosanna De  Luca - Vittorio Butera dai "cunti" alle favole -Città del Sole edizioni
Euro 20,00


Il libro sarà presentato il 14/05/2011 alle ore 13,00 al Salone del libro di Torino nello stand della Regione Calabria






sabato 9 aprile 2011

‘A scrufa e ru fumieri



‘Na scrufa, intra ‘na zimma , ammuzzillatu
 Tinìa zzertu fumieri.
E’ passata avantieri
‘Na guardia cumunale
E ‘nsubbitu l’ha ffattu ‘nu virbale.
‘A scrufa s’èdi misa a jjastimare:
- Vi’ cchi rrazza de ggente chi cc’è mmò!
Unu a ra zimma sua mancu pò ffare
 Chillu chi pesta vò!
‘A stessa guardia, ppe ru stessu fattu,
 L ‘appriessu juornu ha ffattu
‘N’autra cuntramminzione
‘A ‘nna purcella senza ducazione.
‘A scrufa ha ddittu: Mmenu male! Cc’èra
 Ppiriculu ‘e pigliare ‘nu culèra!

sabato 2 aprile 2011

Lunatici





 Lunatici


‘Nu ciucciu ‘nnamuratu
Ragliàvadi a ra luna,
Ccu ttuttu quantu ‘u jatu,
D’amure ‘na canzuna.

Llà ssupra l’abbitanti
Chi, cumu musicanti,
Sunu tutti gnuranti,
‘Ncantaru ttutti quanti.

E ggridàru: — Cchi bbuce!
Cum ‘è ppastusa e dduce!
‘U ciucciu è ru migliore
Di tirrani tinure!
Ah, quanta ggente ‘ncanta
Quannu ‘nu ciucciu canta!