Contatti

martedì 19 maggio 2009

‘U cucùlu e ru piecuraru


‘Ntramente ‘nu cucùlu, a ‘nna vuscaglia

Se facìa cchira sòlita cantata,

‘Nu piecuraru disse: Cchi ccanaglial

Ppe’ chissu cce vulèra ‘nna pallata!

_- E pecchì, ppovariellu?-

Disse nnu crapittiellu.

-Canta dde ‘na manera

Chi parca se dispera

e ttu vue mu le spari?

Cumu siti briganti i piecurari!

-Brigante è ‘ssu cantante,

Nod’iu chi l’ammazzèra

Ppe’ tante e re tante

Prudizze chi sa ffare a pprimavera...

- Cucù! - Sìentilu, siè’. Te pare cchiantu,

a ttie, ‘sta sorta ‘e cantu?

A mmie me pare cchiù ca rassimiglia

A ra risata chiatta

D’unu chi te l’ha ffatta

E sparte, vo’ ppe’ cciùotu mu te piglia.

-Ma cchi tte fà, ‘u’ mme dici?

-A mmie, pirzunarmente,

‘u’ me fa ppropiu nente;

ma a r’aggilluzzi amici,

sempre chi po’, le duna

de pattrita a curuna!

- Daveru? Tu cchi ddici?

Anzica no! Cumporma t’abbiletta

‘nnu nidu de fravetta,

cùrredi, si cce assetta

E, llestu cumu vientu,

‘N’uovu d’i sue cce jetta,

A ttradimientu.

Ppeccbì, mmentre le piace

Ll’ovicella de fare,

L’amicu se dispiace,

Quant’è speculativu! d’‘e ccuvare.

Nun sulu, ma, cumporma fàu ri vili,

Nu’ mmulesta ri granni,

Chi le pùotu ri pili

Scuotulare d’i panni,

Ma va ttissiennu ‘nganni

A ri cchiù ppiccirilli:

Ruvazzi, cudichiàttule,

Viscignuoli, rijilli.

Iu, crapitti, nu’ ssugnu

Ca ‘nu povaru, affrittu piecuraru;

Ma ‘sse cose, pardiu, nu’ re ppirdugnu;

L’unure a mmie m’è ccaru

Cchiù dde ‘ssa luce chi me chiove ‘mpaccia

E, ss’unu ‘u’ ru rispetta, paru paru,

Le jaccu u core ccu ‘sta menza gaccia.

Cucù! Cucù! — Chi sa quale mischinu

Oje cc’è ccapitatu!

Pìenzica ha bbuzzaratu

‘A povara parrilla

Chi cuva a ‘ssa nucilla.

Vigliaccu! È’ ‘nna simana

Chi ‘ssa ‘mpilice ‘u’ bbaca;

Prima purtannu lana

Jintile ppe ra naca

E pue facìennu l’ova,

‘A razza mu rinnova...

Ed èccute ca moni,cuva, cuva

È ccapace mu scuva,

‘Mparte de ‘na parrilla,’nu cuculu

A cce pinzare sulu,

Vide ca, catinazzu,

Cc’è dde niscire pazzu!

Cucù! Cucù— Pùozzu parrare

Ppe’ ‘nnu minutu sulu?

Cucudijau ccuculu,

Chi se sintìa ru ficatu strazzare.

Tu vide ‘e quale pùrpitul

‘A priedica me vene!

D’unu chi, santudiavulu,

‘Mpigna ppe’ ffacce tene!

Si tu, de quannu ‘e l’uovu si scuvatu

Hai sempre ‘u malu ‘ncrimine tenutu

De mètere dduv’aùtri ha simminatu,

Si de quannu si’ nnatu,

Sempre chi t’è rrisciutu,

‘E piecure de l’autri hai carusatu

E nnisciunu riguardu hai mai tenutu

Mancu, ppe’ Jjuda, ppe’ ru parintatu

Me sai dire ‘ssu scrùpulu

Moni, de dduve pesta t’è bbinutu?

Si tu, ‘nzo dduve passi

Ova a bbizzeffa jìetti,

S’ogne ffravetta apprietti

E qqueta una ‘u’ nne lassi

Ppecchì tte maravigli

Ca iu nun cuvu figli?

Chine te sente, pensa,

spegge s’è ‘nnu ciutale,

Ca tra de nue cce sta bba vide quale

Pardiu de diffirenza.

E, bbiramente, ad essere sinceru,

Una cce sta ddaveru:

‘U figliu miu, qualunque è ru spinaru

Dduve vene scuvatu,

Se chiama, ccumu mmie, sempre cucùlu;

‘U tue se chiama mmulu...

E cchissa è ll’unistà d’ ‘o piecuraru! —

Nessun commento:

Posta un commento