Doppu che sugnu muortu, s'ogne ttantu
vieni a ru campusantu,
'u' me portare juri,
'u' me portare rose,
cà ss'adduri
su' cose
chi ud'aggiuvanu a nnente.
Portame sulamente
'nu varrile de vinu
e 'nnu crapriettu chinu!
Doppu che sugnu muortu, s'ogne ttantu
vieni a ru campusantu,
'u' me portare juri,
'u' me portare rose,
cà ss'adduri
su' cose
chi ud'aggiuvanu a nnente.
Portame sulamente
'nu varrile de vinu
e 'nnu crapriettu chinu!
Spaghetti, vermicelli, bucatini,
linguine, tagliatelle, lumaconi,
zitoni. maltagliati, capellini.
ditalini, lasagne, rigatoni,
con altri numerosi fratellini.
Saggiateci, Signori. Al pomodoro,
al sugo, al burro, all'uso matriciano,
della vita siam l'unico ristoro!
'Ngrassata ccu' ra glianna cujjintara,
de puarcu m'è ttuccata 'na minzina.
Passau 'stu viernu i guai de 'na quadara
ed oie le tocca ll'urtima ruina,
ppecchì pisilli e frittule a ra panza
passa de quattru amici d'a paranza.
Vieni, vieni, ch'arrivi a tiempu giustu!
Sapissi cchi ccafé t'haiu stipatu!
Arté, tene n'aruma!! Hadi 'nu gustu
Chi cumu a chissu nu' nn'hai mai provatu!
Rifriscate 'ssu mussu,
Amicu, ccu stu vinu:
Ccu' stu chiariellu russu
Chi fa' ru figliu de zu Costantinu.
Vinu de saramientu
Crisciutu a ri Cujjienti.
Cumu ca 'sta cudilla m'hai jaccata
Aguannu ccu ra raggia de 'nu cane,
Te mannu 'ste tri pruovule silane,
Una, Duttù, pped'ogne curtillata.
Si sunu puocu 'a curpa 'ud'è ra mia,
Ma sulamente de vussignuria.
Me grubbave cchiù 'n chjnu , d'ogne ppizzu
E a 'st'ura avere avutu 'u vaccarizzu.
19 marzu 1928
Ppe ppassare a ra storia 'un ce vo' nnente!-
Dissedi 'na maruzza a 'nnu sirpente.
È propriu veru. E ttu , marù, cce passi
Ppe' ra vava chi lassi! -
30 settembre 1935
Maruzza; chiocciola
Vava; bava
A Peppinu Casalinuovu
Vuliti pirdunatu e bbe pirdugnu;
Ma 'u' mme chiamati frate!
A mmaleppena 'nu picuozzu sugnu
Mentre vue siti 'nu guardianu... patre.
7 settembre 1935
Pecchì nu' sacciu cchi ll'aviadi fattu
'Nu cane era a ri fierri ccu 'nnu gattu.
- Judica tu chi si' 'nnu Salamune-
Disse ru cane crozzu a ru patrune
- S'aju tuortu o ragiune-
- Tuortu!- E pecchì? - pecchì, 'mparte
mu 'u scanni,
Vai faciennu 'ssa sorte d'addimanni!
17 ottobre 1939
Michele ha ddue mulina. A ru suttanu
'ntrimoja jjizzu e spurnadi scagliola;
All'autru minte ggranu e, dd'ogne mola,
Viecchiu all'arte cum'è, caccia farina.
- Duttù, viatu chi se po' arranciare!
Mpirò, stàtive attentu a ru 'nsaccare
Ca si pigliati 'u Jizzu ppe' ffarina
Nne nasce 'nna ruina!
E, ccumu 'mpatti, sputa ch'addimina,
'Ntramente 'na pacchiana (sempre chilla!)
Le stava manijannu 'a livatina
Li se 'ntustau ra pasta a ra majilla!
Disse ra povarella:
- Ddo Mmichele ha spagliatu de cirmella! -
3 ottobre 1939
'U specchiu 'e 'nu varvieri 'n fallimentu,
De notte, a nu catuoju fo' ammucciatu
Ppe' ru sarvare d''o pignuramentu.
Sintiennu tanti scrusci d'ogne llatu
Disse :- Madonna mia, quanti rumuri!
Va vide dduve sugnu capitatu!
Ma quannu s'àddunau, a ri primi arburi,
Ca 'ntuornu avia 'nna mandra de muntuni
Ccu re corne a ffaciglia 'e mietituri.
- Menu male! - diciu rassicuratu.
- Haiu sulu de zàccanu canciatu -
2 ottobre 1939
All'Avv. Antonio Mastroianni Conflenti
I sordi su' 'nna mala tantazione
Spariscenu a ru minimu Jujjune
E puru ca nu' si' scialacqune
Parica tienu 'n cuorpu 'a dannazione.
Eccu ppecchì dde nuovu ppe' prudenza,
Pagu e ringrazziu prima d''a scadenza!
27 sett. 1939
' U munnu s'è ccussì 'mputtanisciutu
Chi, cum'è bberu Ddiu, riestu 'ncantatu.
Vicienzo fuballista è ddivinutu
E Cicciu a ssissant'anni è 'nnamuratu.
Saveriu pisce d'acqua s'è ffaciutu,
Vittoriu va scapilli ed è ppilatu,
Michele de cudilla s'è cchjcatu
E Ddo Riccardu 'e nieru s'è bbistutu.
Ma 'nsumma, cchi ppe' crivu è ssuccidutu
'U munnu capisutta s'è bbutatu
O sugnu iu chi 'a vista haju perdutu?
Ccu ttutta quanta 'a forza ch'haju avutu
Stamatina me sugnu scaffijatu
Ed haiu dittu; o sieculu curnutu!
14 settembre 1932
Pippì, si nu' mme dici cumu e quantu
'Un te capisciu supra nullu puntu.
Cchi cc'intradi ccu mie Ddon Carru quintu
Si 'ud'amu avuti mai nisciunu accuntu?
se vide ca 'u' sai cchiù cumu me chiamu
E mme cumpunni ccu Franciscu Primu.
- Gnornozignore! - Allura cc'è 'nnu spagliu
-Gnorzisignore. - Allura tantu miegliu!
E bbide mu se fà ppuru capace
L'amicu caru nuostru Ddo' Lluice.
29 agosto 1935
Pippì: Peppino Casalinuovo
Luice: Luigi De Franco
Gualu, cumpagnu è ru distinu nuostru:
Nnabbiviramu tutti dui de ''nchiuostru.
Ma 'na pinnata de Vussugnuria
Nne vale ccientumila de 'na mia!
22 agosto 1935
'N'apa supra 'nu jure 'e margarita
Firmau ru vuolu pp'arrubbare 'u mele;
Ma cce truvau 'nna lacrima de fele
E cce appizzàu ra vita.
' A gente disse: - No supra 'stu jure
L'apa si cce ppusata
Surtantu pped'amure;
Si nn'era 'nn'ammurata.
Ccussì ri furti cchiù qualificati
Pàssanu pped'amuri spurtunati.
3 agosto 1935
Apizzau: perse
Dopo l'avvenimento
Del dodici per cento
Ognuno chiama il Duce,
A ragione, il Riduce.
28 gennaio 1932
' Mpitta a 'nnna corda. 'na cammisa janca,
Ogne ttantu s'abbuffa a ru libbicce;
S'ujja dde vientu. 'E maniche spalanca.
E ru munnu è ru miu, parica dice.
Ma 'mparu chiru vientu cchiù nnun jujja
'A cammisa, a 'nna botta, se dijjujja.
Vascia re vrazza , 'e due fadelle stenne
E mmuscia muscia 'e chira corda penne...
30 giugno 35
Cortile di Trilussa
All'Avv. Luigi De Franco
Caru Luice, basta!
E ddice a cchir'amicu ca 'ud'ha rrastu:
Tuccannu sempre 'nu pardiu de tastu
' A cosa nu' sse conza, ma se guasta!
rastu : fiuto
Cc'era'nnu pitinusu
Chi, mparu l'accuria
A Battista Carusu
Ppe' cunsigli curria.
' Na vota a 'su mischinu
Dissi de me mannare
'Na vummula de Vinu;
Ma sempre ccu ppagare.
Edi passatu n'annu
E nnu' mm'ha cchiù scrivutu
Ancore sta ttrimannu
Ppe' ru cacacchiu avutu!
E cchissa fo' ppagura!
Amicu cujjintaru,
Hai fattu 'na figura
De veru cacaturu!...
23 settembre 1923