Contatti

domenica 22 marzo 2009

Mina, Libbìce!

-->

‘Na murrata de pàssari, cantannu,
‘Na sira, intra ‘nu dèdaru,
Se jienu ammasunannu.
A ccatrizze, a mmuzziellu,
Cientu pped’ogni ggaramu,
Facìenu ‘nu ribbiellu.
‘U sule, tuttu fuocu,
S’astutàvadi a mmare, a ppuocu a ppuocu,
E ‘nnu spicchiu de luna chi parìa
‘Nna menza fauce ‘e granu,
Tale e qquale ‘na vìrgula, pinnìa
‘N chiummu, supra ‘sse case ‘e Marturanu.
A ‘nna bbotta se ‘ntise dde luntanu
‘Nu cantu colarusu
scinnìre chianu chianu
De mmierzu ‘ssu Mancusu.
Cumu s’abbicinava,
‘Na musica parìa;
De ‘n’ arpa chi sunava
‘A stessa vuce avìa.
I pàssari, a ru ‘ncantu
Tènnaru de ‘ssu cantu,
Finìeru llà ppe’ lIà dde ziulijare;
Ed unu chi se ‘ntise ‘ngrizzulare
‘I carni a ru lamientu
Disse:
- Chin’è ‘s’aggiellu
Chi de ccà suppra sìentu
Cantare ccussì bbiellu?
- ‘Ssa musica - le disse ‘nnu vicinu - Deccussì ffrisca e dduce,
‘Nud’è, foze ra vuce
De ‘nu viscignulìcchiu
majulinu.
Scuvatu a ‘nnu cuschinu
D’ìliche,
a Primarosa,
Campàu qquantu ‘na rosa:
De l’arva a ru matutinu.
E mmentre mo riposa
All’umbra de ‘sse canne,
‘A vuce sua se spanne,
Miraculu divinu,
Sempre cchiù dduce e ggranne,
De Savutu suttanu a Rrivintinu.
A mmalappena natu,
Senz’aspittare mu mintìa re pinne,
‘Nu cantu appassiunatu
A ru pizzu de l’anima le vinne,
E ru cantàu, ppicciune, duce duce,
A ri stilli de l’aria, a mmenza vuce.
Doppu, tu cchi bbidisti? A Jjumarata
Arrivaru ri canti e ll’armunìa.
‘Ntramente se passava ‘nna sunata,
A ru pizzu ‘na nova nne saglìa;
Pped’ogni ppinna d’ala chi mintìa
Era dd’accuordi ‘n’autra nova unnata.
Matina ppe’ mmatina,
Cchiù cchiara ‘e l’acquazzina,
Cce jittava, ccuntientu, ‘na canzuna;
Ad ogne ffatta ‘e luna
Era ‘nna sirinata,
Ma ccussì dduce chi parìa ccacciata
De ‘na corda trimante de viulìnu.
Ogn‘àrvule vicinu
I juri spampulava
Mu si nn’ abbivirava;
De Sassa a Rrivintinu
‘Na musca nu’ bbulava.
Cà mentre l’unna frisca,
Càrrica de l’adduru d’ogne rrosa,
Sagliadi a ra Virdisca
De sutta Primarosa,
‘U core d’ogni ffrùsculu s‘inchja,
Cumu stasira, de malincunìa.
Ma quannu, chianu chianu,
S’azzarijau re pinne,
‘A vuluntà le vinne
Dde jire cchiù lluntanu,
Ppe’ ccunzulare i vuoschi e ri canniti
De nuovi siti.
E ssi nne jìu... Pped’ìliche e Jìnostre,
Cantannu sempre miegliu e ppe’ ccavuni,
Ad autre terre de ‘ste terre nostre
Purtàu ccanti e bbiscuni.
Pue, nente cchiù!... Cumporma, ‘n cielu, ‘e piettu,
‘U vuolu addirizzau,
‘U sule, ppe’ ddispiettu,
‘E pinne le vrusciau,
E ru fice ccadire de scicille
Intra ‘na vampa chi parìu dde stille!
Morta ‘ssa luce,
Finìu ra vuce...
Ma zerte sire ‘e luna
Passa ppe’ ra Virdisca,
Ancòre l’unna frisca
De ‘na canzuna.
‘U vùoscu chi si nn‘era ‘ncuorpuratu,
‘A torn‘e ccanta ccu ru stessu accientu
‘Ntramente, duce duce, ccu ru jatu,
‘U scùotula ru vientu! -
Mina, mina, libbìcce!
Scùotula chianu chianu
‘Ssu cannitu luntanu,
Dduve ‘nu viscignuolu,
Ppe’ cce durmire ‘u suonnu cchiù ffilice,
Firmàu ll’urtimu vuolu.
‘E pàmpine rimina
A re canne, libbìce, ad una ad una.
Ogni gguccia chi cade dd’acquazzina
D’amure è nn‘a canzuna...
Mina, libbìce, mina!

sabato 21 marzo 2009

'E DUE CAMMISE



A ra gorna, 'stu viernu 'ntruvulata
De 'na chjna arrummante,
Si cc'è rricota, mo l'acqua 'nchiarata
De 'sta jumara nostra murmurante.
'U cielu si cce preja e, ccapusutta,
'Na fila 'e chjuppi si cce specchia ttutta.
Ccu ra cammisa a mmenza gamma azata,
Si cc' è rricota e llava re linzola,
D'allegre lavannare 'na murrata.
'N cielu d'amure 'na canzuna vola
E ll'accumpagna, fàttuse parola,
'U cantu de 'na zìula 'nnamurata.
Ma mòredi ccu 'nn'urtimu lamientu
L'amurusa canzuna cujjintara...
Allura, 'a cchiù qquatrara,
Amprannu cumu vela cuntra vientu
'A cammisa de sita chi rinchjara,
Dice a ra cchiù bbicina:
- Guarda, cammisa rara!
Guarda, cammisa fina!
L'ha ffilata 'na fata,
L'ha ttissuta 'nu ragnu,
E' ttantu dilicata chi me spagnu,
Purzì, de le dunare 'na guardata.
Chi sa de dduve vene!...
Me cape intra 'nu pugnu.
Trappànnula, m'addugnu
Quale valure tene!
'A manu chi 'a 'nsapuna
'A strince e 'u' ssi nn'adduna.
Criju ca mancu l'acqua
'A sente, mentre 'a sciacqua.
'U’ d'ha mmaniche, 'un tènedi fadelle,
'U d'ha spichìetti, lìefrichi, nimelle:
E' nnu lippu, è 'nnu velu trasparente...
Pare ffatta ccu nnente!
Ah, si nn'avèrad'una,
Pur'iu de 'ssa manera,
Cumu me ricrijera!
Ma 'na tanta furtuna
'U’d'è ppe' 'nna quatrara
Ch'è nnata lavannara!
-E bbrava a Ccarulina!
- Le disse Ccatirina -
Se vide ca lavannu
Tridici misi l'annu,
Te si' ffatta de pella dilicata,
Cumu 'na signurina!
Iu, no! Sugnu ristata
'Na lavannara vera
E 'sta cammisa mia nu' ra cancèra
Mmancu ccu ra cammisa de 'na fata!
'U' bbene dde livante,
'U' bbene dde punente;
E' rrustica, è ppuncente
Cumu 'nu vessicante.
Ma è ffatta ccu jjinostra
De chista terra nostra
E ppe' ra pella mia
E' 'nna galantaria!
'U' ll'ha ffilata 'a fata,
'U' ll'ha ttissuta 'u ragnu,
M'arriva a ru carcagnu,
Pare 'nna cirma ujjata;
Ma de 'ssa tua è cchiù mmeglia
Ch'armenu me cummeglia!
E puru ca me carda
E 'un cape intra 'nu pugnu,
Addura dde cutugnu
E ssa dde spicanarda!
Me ricuordu... Fo’ cota ccu ‘ste manu
a ‘nnu diestru luntanu;
Vulluta a 'nna quadara
Ccu ll'acqua 'e 'sta jumara;
Manganata, filata,
De sira, ‘mparu ‘mparu,
Avanti 'a vamparata
Cara 'e 'nu fuocularu.
A 'nnu granne tilaru
Vinne ddoppu tissuta
E ppue vinne ttagliata,
E ppue vinne ccusuta.
Era 'nnu palu l'acu,
'U filu era 'nnu spacu;
Ma cc' èradi turciuta,
Cchiù fforte, 'na spiranza :
Chilla chi, 'n quatraranza,
Avimu tutte avuta.
E ra stipài a 'nna cascia
De tavule d'apita,
De dduve, a ffrunte vascia,
Ccu mmie niscìu quannu niscivi zita.
'N'uominu sulamente
E ru sule l'hau bbista;
'A sita e ra battista
Nn'hàu ccanusciutu gente!...
Ma pue, quale durata
Tene 'ssa vilittella?
A ra prima lavata
Li se scurcia ra pella,
Mentre, ppe' qquantu fai,
'Sta mia 'u' sse strude mmai!
Doppu vint'anni 'e prova,
Guàrdala, ancora è nnova,
Ccu ttuttu ch'allivata
S'è ssupra 'sta fadella
'A cchiù ssanizza e bbella
De masculi nidata.
Ma, supra tuttu, penza
E 'ste parole pisa a ra vilanza :
'A sita èdi apparenza,
'A jinostra è ssustanza.

'Na ranocchia spurtiva,
Chi facìa ri sircizzi all'àutra riva,
L'accuse e re difise
D''e lavannare 'ntise ,
E ddisse a Ccatirina :
- Ha ttuortu Carulina.
Iu nud'usu cammise;
Ma si vene ppe' mmie puru 'ssa vostra
Moda pazzisca de purtare panni,
Pûe priedicare, Catirì, cent'anni,
Ma 'u' mmi nne mintu una de jinostra,
Mancu si tu te scanni! -

Incontro a Gradisca

Rappresentanza del Consiglio Provinciale di Catanzaro a Gradisca
Dicembre 2005

Tomba di Vittorio Butera a Gradisca

venerdì 20 marzo 2009

Incontro a Gradisca



Tomba di Vittorio Butera a Gradisca sull'Isonzo.

Foto di gruppo delle due rappresentanze del Consiglio Provinciale di Catanzaro e del Consiglio Provinciale di Gorizia.

Dicembre 2005

mercoledì 18 marzo 2009

Mamma Carmela

--> -->

Mamma Carmela, ccu ‘nna figlia ‘mbrazza
E ccu ‘nnu figliulìellu ppe’ ra manu,
A ru paise sue, de ‘nu luntanu
Vuoscu de pini, si nne torna. Jazza.
Porta ‘n capu ‘na sàrcina de ligna
Ed a scurare, a ppuocu a ppuocu, ‘ncigna.
Jazza. Cchiù sta, cchiù jjazza. Duce duce
Cade ppannizzijannu ‘a nive ‘ntuornu;
D’anima viva nu’ sse sente bbuce;
Perde ru vùoscu sempre cchiù ccuntuornu
E, mmu a ra casa ‘n sarvamientu arriva,
Auza dde cchiù ru pede ‘a cumitiva.
Ma, ad ura chi t‘adduni, ‘na timpesta
De nive ‘mpalluttata se scatina.
Visca ru vientu e ttantu forte mina
Chi pàrica se ‘mpesa ra furesta.
Sàgliedi a ppassi de giganti ‘a neglia
Ed ogne ccosa crùovica’ e ccummeglia.
‘U màsculu de friddu e dde pagura
Trema mmienzu a ‘ssa sorta de nivèra.
Ciance cchill’àutra povera criatura
E ra mamma s’affrigge e sse dispera.
Posa ‘nnu pede: a mmenza gamma affunna.
Àuza cchill’àutru: ‘u posa e ttorn‘e ‘mpunna.
Povara mamma! Cchiù ca po’ a r’allutta
Fa ccu ru vientu, chi l’affrigge e appretta;
Chi moni avanti e mmoni arrieti ‘a mmutta,
Chi moni a ddestra e mmoni a mmanca ‘a jetta.
‘U ‘nne po’ cchiù. Spune re ligna e ‘mbrazza
Se piglia ll’autru figliu e sse l’abbrazza.
Fìgliuma - dice - figliulella mia,
Ancòre cci nne vo’ ppemmu arrivamu.
Ancòre è longa, è ttantu longa ‘a via;
Ma nun ciancimu e nnu’ nne scumpidamu.
‘A Madonna nne vide e ‘u’ nn’abbannuna:
E’ ppuru mamma ed animu nne duna.-.
Intra ‘stu mentre, de luntanu, sona
R‘avemmaria. L‘affritta se strascina
Fin‘a ru muricìellu de ‘na cona
Chi se trova ppe’ ccasu llà bbicina.
‘Na lampa ad ùogliu; arrìeti na ‘mmitriata
Alluce ‘nna Madonna ‘Ndulurata.
Cumporma arriva, i figliulielielli spune.
Se caccia ru vancale e ra fadiglia.
‘U masculu cce mmùolica e ra figlia.
Resta ccu ra cammisa e ru jippune,.
Trema. Vatte re ganghe ad una ad una;
Ma chira mamma ‘u’ ssi nne mancu adduna.
E ccade ‘n terra gninucchjuni. ‘A cruce
Se fà ddicìennu: - ‘Ndulurata bbella,
‘Stu figliuliellu miu e ‘sta figIiuIelIa
Sàrvali tu, ppe’ ‘ss’uogliu chi t’alluce.
A mmie, Madonna mia, ricogliemìnne:
Ssa nive mu me crùovica chi scinne.
Ad illi, no! su’ dde ‘stu sangu ‘u jure,
Su’ ccarne de ‘sta carne chi se gnela.
Madonna mia, ricòglite a Ccarmela;
Ma sàrva ‘sse due pòvare creature.
Curaggiu, bbielli mie! Cchiù nnun cianciti:
Due mamme chi v’assistenu tiniti! -
E ssupra chir’affritti accuoppulata
Se conza, ppe’ ri mmiegliu cautilare.
Putìa, ma nu’ sse voze mmuoticare
De dduve amure ‘a trattinìa ‘nchiuvata,
‘A nive cummigliàu cchiru pagliaru,
Ma chiri quatrarielli se sarvaru!
‘A mamma, no! L‘ajjàru ssenza jatu,
Ccu ru mussu appuzzatu a ru fullune.
‘Ntramente dava a cchiru sangu amatu
l‘urtimu abbrazzu e ll’urtimu vasune,
De chiantu le niscìu ‘nnu schicciulune
E a ra prunella le ristàu ‘nchiatratu.

-->


martedì 17 marzo 2009

'A funtana 'e Fruntera



A ru paise miu, 'na vota, cc'era,
(E ppe' ffurtuna nostra, cc'èdi ancore)
'Na funtanella ditta de Fruntèra,
Chi nesce dde 'na petra figlialora.
Umbra le fà 'nna cerza 'ndedarata
Dduve l'aggielli càntanu a jjurnata.
De quannu munnu è mmunnu
'Ssa funtanella è stata
'A fata 'e 'sta cuntrata.
Ha ppirinchiùtu 'a vozza
All'antinati mie fatigaturi
E ppue l'ha rrifriscatu 'e cannarozza,
'Ntramente de simente
Inchjanu i surchi funni e dde suduri.

Ppe' ddare 'n'unuratu
Pane a ra gente chi l'avìa ssudatu,
Ha 'mpastatu 'a farina
De tutte 'ste mulina,
Ed ha ccu ttutti quanti i culaturi,
Abbiviratu juri
E rrose d'ogne mmise,
Mo' ppe' re gioie e mmo ppe' ri duluri
De tuttu 'stu paise.
Ma 'na matina, musiche, bannère,
Discurzi, vattimanu,

De 'nu vuoscu luntanu
Arrivàru zzert'acque furistere,
E ccu re furie pazze
D' 'e cunnutte furzate
Affunnìeru re strate,
Allagaru re chiazze
E 'nnu paise sanu
Riddusseru a ppantanu!
'A povara funtana de Fruntèra,
Se sa, fo’ abbannunata,
Ppecchì 'sta ggente nostra è ssempre stata
O 'ngrata o trafaccèra.
Fina chi l'ha ssirvutu
Ppe' rrifriscare cannarozza e jjuri,
L 'ha ssùbbitu rinnutu
Tutti quanti l'unuri;
Ma quannu ppe' ra site paisana
È arrivata 'n'atr'acqua furistera,
L 'ha ddittu: statte bbona, o de Fruntèra
Vecchia funtana!
Ma tu chi vìeni 'e suttaterra e 'mpunnu
Canusci cum 'è ffattu e bba ru munnu,
Nulla parola d'odiu o de minnitta,
Cara funtana de Fruntèra, hai ditta.
Ppe' ssupra 'u ceramìle
Chi nn'hadi n 'àutru accuoppulatu a pponte,
Discurri cumu prima cu ra fonte
Chi cum'è cchiara deccussì è ffidile.
E ccanti e ccanti. A 'nn 'apa ed a 'nnu jure,
De l'ùomini cchiù ddigni,
Cunsacri mo l'amure
Chi prima dave a ttradituri 'ndigni.
De supra chira cerza 'ndedarata
'Nu mìerulu rispunne a prijmavera
Ccu 'na canzuna tantu appassiunata
Chi finisce ccussì: funtana, spera!...
Passàru ll'anni. Curtu quantu amaru,
Vinne 'nnu malu mise de frivaru.
A terra, abbotracata,
'U nn'ha ppututu cchiù
E ss'è, ppardìu, spracata
De cientu banne: vuu!...
'A cunnutta furzata
A mmare è scigulata;
'E funtanelle asciutte
Se su' ttruvate tutte,
E ra gente 'mpidile,
Cchiù mmo ca prima 'ngrata,
Cchiù mmo ca prima vile,
A Ffruntera è tturnata.
A cchira funtanella abbannunata,
Ch'è ssempre llà dduv'era,
All'umbra de 'na cerza 'ndedarata,
Chi 'un cància dde bbannera.


Dice ra fonte: -Mo cchi cce vulèra
Ccu 'ssa canaglia 'ngrata,
Ccu 'ssa gente due vote trafaccèra,
Chi curre a ri bisuogni dduve tata?
'Nu pugnu de vilenu e sse pirdèra
Dde tutt'a radicata! -
Ma chira funtanella abbannunata
Rispunne dde ccussì: -Ppe' qquantu vili,
Penza ca me su' ffili,
O fonte 'ntruvulata. -
Ed ìnchje ri varrili
De chira gente 'ngrata.

lunedì 16 marzo 2009

'U quatru e ra tenna


'U quatru e ra tenna

Vidìennu, quann'eru quatraru,

'Na tenna 'nchiuvata a 'nnu muru,

- Ll'arrieti -dicìa - me figuru

Cchi qquatru cce ha dd'essere raru! –

Ppe' mmi nn'accirtare

L'avèra bbuluta arrassare.

Frattantu, eru tantu,

E, ppe' qquantu

I piedi e re vrazza stinnìa,

A cchira pardìa

D'atizza 'u' jjuncìa.

Ma 'mparu putivi,

'Na cascia, 'nu vancu,

'Na seggia e, intra mancu

'Nu creddu, saglìvi.

Trimannu cchiù assai de 'nu latru,

'A tenna tirài... Quale quatru?

Na macchia de muffa

Cce ajjavi…Cchi truffa!

‘Ntramente,

Dulente,

Scinnia,

Nu ragnu sapiente

Ccussì mme dicia;

-‘A vita, cumpagnu,

è ‘nna muffa,

de bbenne de sita

Cuverta, ppe’ ttruffa!-

Pinne mastre

Cugnume e nnume, Pane ddo’ Mmichele
Te dìcenu chin‘è ‘ssu cristianu:
‘Nu bbuonu, cum’è bbuonu ‘u pane ‘e granu;
‘Nu giustu, cum’è giustu Sammichele.

S’è bberu ca ‘nu juornu azàu re vele
Ppe’ ssi nne jire ‘e nue tantu luntanu,
Ligatu a ffilu duppiu a ru nustranu
Lassau ru core chi ‘un canusce ffele.

I cientu canti dduve ha mmisu manu,
Pàrenu scritti ccu ru miegliu mele
De tutti quanti i juri de Rumanu.
Vòlanu ‘n cielu, suli, senza vele,

Te trasenu a ru core chianu chianu.
Ah, ss’avèra ra pinna ‘e Ddo’ Mmichele!

domenica 15 marzo 2009

Attività " Centro Studi V. Butera "

Il Centro Studi " Vittorio Butera" è stato costituito presso il notaio Perrella di Lamezia Terme il


3 agosto 2006.


I soci fondatori sono:


Antonio Barbato - Catanzaro

Enzo Butera - Fiesole (FI)

Vittoria Butera - Falerna (CZ)

Antonio Coltellaro - Avigliana (To)

Battista Folino-Lamezia Terme

Giovanni Paola- Lamezia Terme

Corrado Porchia- Conflenti

Maria Luisa Rizzo - Donnici (Cs)

Michele Roperti - Lamezia Terme

Michelino Roperti -Lamezia Terme

Vincenzo Villella- Lamezia Terme



La sede provvisoria è a Conflenti (CZ) presso il Centro Unla, Via V. Butera.

Chiunque lo desideri può entrare a farne parte come socio ordinario scrivendo all'indirizzo sopraindicato o contattando uno dei soci fondatori.