Contatti

martedì 30 giugno 2009

A pinna


‘Na pinna de curnocchja chi tinìa

Ssulamente ‘nu pregiu: ‘a liggirizza,

‘Nu jùornu, cumu ‘n‘urtima munnizza,

Vinne scupata a ‘nn‘àngulu de via.

E llà ss’ajjàu bbicinu a ‘nna distrutta,

Dicaduta ma nobbile famiglia:

‘Na scarpa, ‘nu culacchju de buttiglia,

‘Na corchja d’uovu e ‘nna tappina rutta.

‘U jùornu doppu, ‘u vientu de libbìce

‘Nn‘aria vulare ‘a fice,

E ra saglìu bbicinu a ra cchiù mmeglia,

A ra cchiù d’àuta e bbapurusa neglia.

‘A scarpa, a ‘ssa vulata,

Ristau ccu ttanta ‘e vucca spalancata,

E ddisse a re cumpagne d’ ‘o muntune

Chisse sunu furtune!

Nu’ ddicu iu; ma vue chi ‘m paragune,

Siti tanti rignanti,

Èccuve ancora ‘n terra a ttutti quanti.

Deccussì ttu, tappina,

Ch hai quazàtu ‘nu pede de rigina;

Deccussì ttuni, corchja, ch‘hai dunatu

Vita a ‘nnu pulicinu;

Deccussì ttu, culacchju. ch‘hai stipatu

Ppe’ ri cummìti ‘u vinu.

- E bbè? Chi cc’è dde nuovu? —

Disse ra corchia d’uovu.

A ‘stu munnu, quann’una

Tene ‘nnu puoculicchja de furtuna,

‘u’ ru sai ca fà ppassi de giganti

e marcia ssempre avanti?

‘U tuttu, cara scarpa, è ppemmu azata

Una è dde ‘n terra ‘n acinu, ca pue

arriva dduve vûe

E cce resta ‘nchiuvata...

- E’ bberu! È bberu! — disse ra vicina

donna tappina.

-PPè ssagliere scaluni a ccientu a ccientu,

vasta ssurtantu ‘na jujjata ‘e vientu.

E chine menu pisa

De cchiù rresta ssuspisa,

e nun càladi’ cchiù...

Ccussì ra pienzi tu?

Disse cculacchiu ruttu.

Iu no! Ppecchì, s’è bberu ch’a ‘stu munnu

A fortuna po’ ttuttu,

Nisciuna pinna d’ala

Po’ bìncere ‘na legge de natura

Chi dice: quann‘è ll’ura,

chin‘è ssagliutu, cala!

Si tu sapère quante pinne fice

Saglire supra ‘e neglie ‘ssu libbìce!

Ma ‘mparu ‘u tiempu se vutàu a livante

scinnnieru, ad una ad una, tutte quante.

E ssi ‘ssa niura ancore èdi ristata

Nu puocu cchiù ssuspisa,

de tutte l’àutre o menu pisa

O è cchiù ffurtunata.

Ma iu sugnu sicuru

Ca illa cade ppuru

E ra turnamu a bbìdere, cum ‘ieri,

Supra ‘stu muzzilluzzu de fumìeri...

Chir’apprìessu matina

Se l’ajjàru bbicina.

Nessun commento:

Posta un commento